Avocații omului de afaceri Mircea Ungureanu au cerut, ieri, recuzarea judecătorilor Cristian Daniel Popa și Nicolae-Cătălin Chircuși de la Curtea de Apel Craiova, pentru lipsă de imparțialitate în judecarea contestațiilor formulate de afacerist împotriva încheierii prin care Tribunalul Olt a decis să prelungească măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune dispusă în urmă cu peste trei ani în dosarul în care Ungureanu a fost trimis în judecată pentru presupuse fapte penale. Cererea a fost respinsă de completul care a judecat-o, dar suspiciunile care planează asupra celor doi magistrați rămân. De altfel, după ce au rămas în cauză, ei au respins contestația inculpatului, a treia oară la rând, fără să ia în considerare argumentele și probele invocate de apărători. În solicitarea de recuzare, avocații omului de afaceri au invocat mai multe argumente de natură să dovedească lipsa de imparțialitate a celor doi magistrați. „La data de 4 iunie 2025, domnii judecători Cristian Daniel Popa și Nicolae Cătălin Chircuș au soluționat contestația asupra verificării măsurilor preventive în dos. nr. 3435/104/2022/a20, anexa nr. 2. Totodată, analizând încheiere pronunțată în dosarul nr. 3435/104/2022/a20, precum și pe cea pronunțată în dosarul nr. 3435/104/2022/a22, constatăm o motivare identică a judecătorului fondului. Astfel, judecătorii contestației ar trebui să analizeze, din nou, aceiași încheiere, dar care vizează verificarea legalității și temeiniciei controlului judiciar în alt dosar asociat. Practic, aparența de imparțialitate nu există cât timp verificarea se face asupra acelorași considerente. Altfel fiind spus, în dosarul 3435/104/2022/a20 a fost respinsă contestația, iar în prezentul dosar 3435/104/2022/a22, fiind vorba de considerente similare ale judecătorului fondului, soluția este mai mult decât previzibilă. (…) În ceea ce privește motivul de recuzare incident în prezenta cauză, reprezentat de art. 64 alin. 1 lit. f) CPP, doctrina și jurisprudența sunt unanime în ceea ce privește că decisivă în analiza cazului de incompatibilitate este ”părerea persoanei care îți exercită dreptul de a recuza judecătorul, mai precis, părerea inculpatului. Temeiurile pe care acesta le invocă pentru a-și susține cerere de recuzare trebuie să fie pertinent pentru orice terț care nu are niciun interes în cauză. ” (jud. Mihail Udroiu – Înalta Curte de Casație și Justiție). Este evident faptul că aceiași judecători sunt chemați la mai puțin de 2 luni să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar, pe care au analizat-o în data de 17 aprilie 2025. Practic judecătorii sunt chemați să se pronunțe asupra aceleiași situații de fapt, cea prezentată în rechizitoriu. IMPORTANT: Judecătorii sunt chemați într-o perioadă foarte scurtă de timp să se pronunțe asupra a două cereri CONSECUTIVE, respectiv contestația împotriva menținerii măsurilor preventive. Mai mult, aceiași judecători au soluționat contestația asupra măsurilor asiguratorii în data de 10 martie 2025, anexa nr. 3. Cu ocazia termenului de judecată din data de 10 martie 2025 am arătat că există un incident procedural în sensul că unul din inculpați nu a fost prezent la judecata în fond, iar membrii completului au apreciat că nu se impun verificări suplimentare, preluând ceea ce în mod greșit s-a consemnat de judecătorul fondului. Cu ocazia judecării contestației împotriva încheierii prin care au fost verificate măsurile preventive, aceasta a fost respinsă. (…) Într-un termen de mai puțin de 4 luni, membrii completului de judecată CD7C a Curții de Apel Craiova- Secția penală, în accepțiunea obiectivă a sintagmei ”verificarea legalității și temeiniciei” NU pot să își modifice jurisprudența din ultimele 4 luni, respectiv cu ocazia verificarea legalității și temeiniciei măsurilor asiguratorii (10 martie 2025), verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar (17 aprilie 2025) și verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar (4 iunie 2025). Practic există o percepție rezonabilă de imparțialitate”, au argumentat avocații. Pentru că în dosar sunt foarte multe aspecte bizare, nimeni dintre magistrați nu își doresc să aibă de-a face cu el, așa că completul care au judecat cererea de recuzare, format din colegi ai celor doi judecători, au respins-o. dfghjklș Rămași, așadar, în cauză, Cristian Daniel Popa (președinte de complet) și Nicolae-Cătălin Chircuși au respins contestația, astfel că măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune a fost prelungită cu încă două luni, la mai bine de trei ani de când a fost impusă. Ținând cont că măsura a fost gândită să opereze pe perioada urmăririi penale, care s-a sfârșit demult, este cel puțin ciudat, spun avocații lui Ungureanu, că ea a fost menținută atât amar de vreme și continuă să fie menținută, în ciuda faptului că datele în dosar sunt cu totul altele, apărând multe elemente în favoarea inculpatului, de la declarații de martori la înscrisuri oficiale, lăsând, practic, fără obiect rechizitoriul prin care Mircea Ungureanu a fost trimis în judecată, alături de alte 15 persoane, fizice și juridice. Și totuși, judecătoarea de fond, ținând cont doar de cererile procurorului de ședință și dovedind astfel o lipsă crasă de imparțialitate, alege să mențină controlul judiciar fără să aducă argumente solide privind legalitatea și temeinicia păstrării acestei măsuri. „Art. 362 alin. 2 CPP, instanța în tot cursul judecății verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive. La termenul de judecată din data de 18 iunie 2025, am arătat că la acest moment, la 3 ani și aproape 2 luni de la luarea măsurii NU mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii. (…) Conform Art. 5 CEDO, privarea de libertate trebuie să fie strict necesară și să aibă o justificare solidă. Menținerea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de aproape trei ani, cu 16 prelungiri succesive, indică nu doar o utilizare abuzivă a acestei măsuri, ci și o nesocotire a caracterului său excepțional. Măsura preventivă a avut în vedere asigurarea bunei desfășurări a anchetei penale care a fost finalizată, iar menținerea acesteia şi în faza de judecată ar aduce atingere prezumției de nevinovăție chiar dacă aceasta nu este o măsură privativă de libertate, este una restrictivă de libertate cu consecința ca celelalte măsuri preventive. Menținerea fără o justificare concretă și actualizată, riscă să transforme această măsură dintr-un instrument excepțional într-o sancțiune anticipată, contravenind astfel principiului prezumției de nevinovăție. Prelungirea repetată a unei măsuri restrictive de libertate, bazată exclusiv pe gravitatea acuzațiilor și pe presupuse riscuri generale, încalcă principiul prezumției de nevinovăție, care protejează inculpatul împotriva oricăror prejudecăți înainte de pronunțarea unei hotărâri. Această abordare creează impresia unei culpabilități anticipate, subminând dreptul fundamental al inculpatului de a fi considerat nevinovat până la dovedirea vinovăției sale (…)”, au susținut, la Curtea de Apel Craiova, avocații. În zadar. Reamintim că, în acest dosar, procurorul Marian Eugen Moșteanu, de la DNA Craiova, a trimis în judecată 15 inculpați, persoane fizice și juridice, acuzându-i de mai multe presupuse infracțiuni în legătură cu un proiect de modernizare a infrastructurii rutiere locale din comuna Vitomirești. Printre cei trimiși în judecată se numără omul de afaceri Mircea Ungureanu, a cărui firmă a câștigat licitația pentru atribuirea contractului de lucrări, și primarul din Vitomirești, Robert Rotea. Potrivit procurorului de caz, unele persoane vizate în dosar ar fi întocmit documente în baza cărora ar fi fost obținute ilegal fonduri publice și ar fi fost efectuate plăți pentru lucrări care nu ar fi fost, în realitate, executate. Toate aceste acuzații au fost combătute în instanță de declarațiile unor martori, profesioniști în domeniul construcțiilor, dar și de înscrisuri oficiale. Vorbim de angajați ai Inspectoratului de Stat în Construcții care au efectuat controale pe această speță, de documente emise de instituții publice etc. Un exemplu: procurorul DNA se bazează în mare parte pe existența unui așa-zis proces-verbal de recepție parțială a lucrărilor. Ei bine, în instanță au fost aduse probe indubitabile că un asemenea proces-verbal nu există în realitate. Un alt exemplu: procurorul anticorupție susține că asfaltul a fost turnat pe drumuri direct pe pământ, fără să existe fundație, bazându-se pe o expertiză tehnică judiciară controversată în care expertul chemat de DNA să o facă se contrazice flagrant. Ei bine, un alt expert care a făcut verificări în teren a susținut în fața instanței că, din verificările sale, reiese că sub asfalt există fundație.