Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Crăciunul, una dintre cele mai îndrăgite sărbători din România, este marcat de o varietate de tradiții și obiceiuri care reflectă cultura și spiritualitatea fiecărei regiuni. Acest moment al anului reuneste comunitățile prin momente de bucurie și comuniune, având la bază colindatul, jocurile ritualice și obiceiurile ce simbolizează belșugul și norocul.
Colindatul este un obicei esențial, practicat cu mare entuziasm de grupuri de copii și adulți, care duc vestea Nașterii Domnului din ușa în ușa. În regiunile Moldova și Bucovina, colindatul este adesea însoțit de simboluri precum „Steaua”, păstrându-și semnificația religioasă. Colindătorii poartă costume tradiționale, iar gazdele le oferă daruri ca semn de plecăciune, cum ar fi colaci sau mere.
În Transilvania, colindele sunt acompaniate de instrumente muzicale, ca fluierul și vioara, și constituie un moment de comuniune. Grupurile de colindători sunt invitate în case, unde primesc daruri simbolice în semn de recunoștință.
Multe dintre tradițiile asociate Crăciunului includ ritualuri menite să aducă belșug și noroc în anul ce urmează. De exemplu, în Bucovina, gospodinele ascund fân sub fața de masă în Ajun, simbolizând ieslea în care a venit pe lume Iisus, dar și dorința de prosperitate. Fetele nemăritate din Maramureș pun busuioc sub pernă, dorindu-și să-și viseze viitorul soț.
Dansurile și jocurile cu măști fac parte din sărbătoare, fiecare regiune având obiceiuri specifice. De exemplu, „Dansul Caiutilor” din Bucovina combină măștile elaborate cu mișcări ritmice, simbolizând forța și protecția comunității. În Moldova, jocurile ritualice ca „Capra” sau „Ursul” sunt interpretate de tineri și marchează ciclul vieții și al naturii. De asemenea, colindatul preotului din Ardeal subliniază legătura dintre comunitate și biserică.
Crăciunul este mai mult decât o sărbătoare festivă; este un prilej de reflecție spirituală. Credincioșii participă la slujbele speciale din Ajun sau dimineața zilei de Crăciun, mulțumind pentru binecuvântările primite. Masa de Crăciun devine un moment de reuniune familială, unde se savurează preparate tradiționale precum sarmale, cozonaci și friptură de porc. Aceasta ocazie întărește legăturile dintre generații.
Pe 26 decembrie, festivitățile continuă în multe zone ale țării. Vizitele la rude și prieteni sunt frecvente, iar copiii și tinerii continuă să colinde, menținând viu spiritul sărbătorii. Mesele festive includ din nou preparate tradiționale care consolidează comunitatea.
Crăciunul în România este o sărbătoare vibrantă, plină de tradiții și semnificații profunde. De la ritualurile magice ale Ajunului până la mesele festive și colindele din ziua Crăciunului, fiecare moment creează o atmosferă de iubire și comuniune, reamintind importanța spirituală și culturală a acestei sărbători.
Un accident grav a avut loc pe 20 noiembrie, pe Drumul Național 6, în apropierea viaductului Oreva, județul Mehedinți. Un autoturism condus de o femeie a intrat în coliziune frontală cu un TIR.
Curtea Constituțională a schimbat din nou data judecării sesizării depuse de AUR privind majorarea taxelor și impozitelor locale. Inițial fixată pe 4 februarie, apoi pe 21 ianuarie 2026, CCR a stabilit acum ca termen data de 10 decembrie 2025.
Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, au revenit în țară după extrădarea din Dubai. La sosirea pe Aeroportul Otopeni, aceștia au fost întâmpinați de iubita și sora lui Potra, iar autoritățile au organizat un amplu dispozitiv de securitate pentru a evita incidentele.
Curtea Constituțională a decis să judece sesizarea depusă de AUR împotriva legii care prevede creșterea taxelor și impozitelor locale abia pe 4 februarie 2026. Prin urmare, Ilie Bolojan nu va putea pune în aplicare aceste majorări la începutul anului viitor.
