Petiție pentru burnout: inițiativă retrasă și discuții în Parlament

Propunerea a fost retrasă din cauza criticilor mediului de afaceri legate de obligațiile angajatorilor și drepturile salariaților. Angajatorii au considerat că definiția epuizării fizice la locul de muncă/burnout nu este clară. «Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul».

Asociația Haking Work a lansat o petiție online intitulată „Vrem legea burnout”. Totodată, o inițiativă legislativă pe aceeași temă a fost depusă, apoi retrasă de inițiatori, într-un context de reacții din mediul de afaceri.

Burnout-ul reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul cronic la locul de muncă. OMS îl definește ca un fenomen ocupațional. În România, 67% dintre angajați se consideră în risc de burnout, iar țara ocupă locul doi în Europa, după Polonia.

„Aș dori să încep cu ceea ce este reglementat deja, cu ceea ce este în vigoare la momentul la care noi discutăm. Ordonanța 137/2000 – privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – a fost modificată în 2020.” În definiția hărțuirii morale la locul de muncă regăsim sintagme despre epuizarea la locul de muncă sau burnout, potrivit %source%.

Membrul CNCD a spus că propunerea a fost retrasă în urma criticilor mediului de afaceri, iar introducerile au fost făcute în contextul criticilor asupra definițiilor. Monitorizarea discuției a fost preluată de olt-alert.ro, iar pentru avansarea clare definiri se propun consultări cu Societatea Română de Medicina Muncii, asociațiile patronale, sindicate și partide politice.