Pierderile de apă în blocuri, o problemă veche și controversată în rândul proprietarilor

Pierderile de apă în blocuri, o problemă veche și controversată în rândul proprietarilor

Consumul de apă rece raportat de proprietari, împreună cu pierderile de apă, reprezintă o problemă de mult timp pentru asociațiile de proprietari din țară. Sumele plătite diferă în funcție de oraș și de cantitatea de apă consumată, iar în multe cazuri, pierderile din sistemele vechi de canalizare cauzează dispute între locatari și conducerea asociației.

Potrivit informațiilor citate de olt-alert.ro, aceste pierderi ajung să fie plătite din banii proprietarilor, deoarece facturile trebuie achitate integral, inclusiv pentru apa pierdută. În trecut, legislația, precum Legea 230/2007, prevedea că aceste diferențe se repartizau proporțional cu cota-parte a fiecărui apartament. Acum, însă, cu Legea nr. 196/2018, modul de recuperare nu mai este stabilit clar, fiind responsabilitatea Adunării Generale să decidă cum se face împărțirea acestor costuri.

Avocatul Gelu Puscas, specializat în litigii privind asociațiile de proprietari, explică faptul că actuala lege nu prevede explicit cum se recuperează diferențele, astfel încât orice hotărâre în acest sens trebuie luată de Adunarea Generală. El avertizează că deciziile luate de comitet sau administrator fără o hotărâre oficială nu au suport legal. Variantele de repartizare pot fi multiple, dar toate trebuie asumate legal prin votea Adunării Generale, pentru a evita conflicte sau probleme legale.

Diferențele de tarif la apă variază de la un județ la altul. În București, metrul cub de apă costă în jur de 3,6 lei, iar costurile totale pentru apă și canalizare ajung la aproximativ 5,68 lei. În Iași, prețul este cel mai mare, aproape 19 lei pentru un metru cub, incluzând și costurile de canalizare. Alte orașe precum Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Brașov au tarife variate, între 12 și 15 lei pentru metrul cub de apă, notează citează conform datelor din sursa menționată.

Legea prevede și posibilitatea ca asociațiile să aplice penalități proprietarilor rău-platnici. Astfel, pot stabili sancțiuni de până la 0,2% pe zi pentru restanțe, valabile după 30 de zile de la termenul scadent. Proprietarii care se consideră nedreptățiți pot apela și la instanțele de judecată pentru a contesta aceste costuri.

De asemenea, legea permite președinților de asociație să solicite accesul în apartamente pentru inspecții sau reparații, cu un preaviz de cinci zile. În situații de urgență, termenul de preaviz scade la 24 de ore, iar refuzul de a permite accesul poate duce și la amenzi de până la 3.000 de lei sau chiar dosar penal.

Un alt aspect discutat în legislație este reprezentat de sancțiunile pentru cei care fac zgomote puternice, cum ar fi muzică la volum mare sau petreceri noaptea. Guvernul a propus o amendă maximă de 12.000 de lei și posibilitatea obbligațiilor de muncă în folosul comunității pentru cei care încalcă regulile. Proiectul de lege prevede extinderea acestor sancțiuni inclusiv în mediul rural și majorarea perioadei de recidivă de la 24 la 72 de ore, pentru a combate mai eficient tulburarea liniștii publice.

În cazul în care faptele se repetă, sancțiunile pot ajunge până la 12.000 de lei pentru organizarea de petreceri sau alte întruniri zgomotoase. Pentru a deveni legislație, proiectul trebuie să fie votat și de Camera Deputaților, care deține forul decizional în această privință.