Povestea lui Xenofont și a familiei sale în căutarea dreptății divine
Xenofont a fost cunoscut ca unul dintre cei mai bogați oameni din Constantinopol. Împreună cu soția sa Maria, trăiau o viață ascultătoare de voința lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ei s-au confruntat cu o mare încercare când a venit timpul să își trimită fiii la școală în Beirut, Fenicia.
Din cauza unei boli, Xenofont a simțit nevoia să își cheme fiii alături de el, pentru a le oferi sfaturi prețioase. El le-a spus: "Consider că nu veți avea nevoie de alt învățător, căci învățătura din familie, prin cuvinte și fapte, este mai folositoare decât cea exterioară." În acest moment de vulnerabilitate, Xenofont a cerut lui Dumnezeu să îi dea ocazia să își vadă fiii în flori de minte și binecuvântare. Rugăciunile lui au fost ascultate, iar Dumnezeu i-a arătat în vis că se va recupera.
După această minune, fiii săi, Ioan și Arcadie, au decis să se întoarcă în Beirut. Însă, în timpul călătoriei pe mare, s-a produs o furtună violentă. Datorită rugăciunilor, fiecare dintre ei a fost adus la mal, dar în locuri diferite: Ioan a ajuns în Melfitan, iar Arcadie în Tetrapirghia. Fiecare nu știa dacă celălalt a scăpat, petrecându-și zilele în tristețe.
După doi ani fără vești de la fiii săi, Xenofont a hotărât să trimită un slujitor în Beirut pentru a căuta motivele tăcerii acestora. Cu toate că sluga nu i-a găsit pe Ioan și Arcadie, el a întâlnit un călător care a fost în echipajul corăbiei. Acesta a mărturisit că a scăpat singur din furtună. Întors la Xenofont, sluga a adus vestea tristă că fiii săi ar fi murit în mare.
Însă, datorită rugăciunilor dedicate ale lui Xenofont și ale Mariei, Domnul le-a arătat într-un vis că fiii lor erau în viață. Drept urmare, ei au hotărât să călătorească la Locurile Sfinte pentru a își revedea copiii. Deși nu i-au găsit la acel moment, prin providența divină, au ajuns în cele din urmă în locuri sacre pentru a se închina. După ce s-au reunit cu fiii lor, Xenofont și Maria au decis să îmbrățișeze viața monahală.
Datorită vieții lor virtuoase, Xenofont și Maria au fost binecuvântați cu darul de a face minuni. În această zi, Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, care a fost canonizat de Sinodul Bisericii pe 5-6 octombrie 2017, cu zi de pomenire pe 26 ianuarie, ziua în care a trecut la cele veșnice.
Mitropolitul Iosif Naniescu, cunoscut acum sub numele de Sfântul Iosif cel Milostiv, s-a născut în Basarabia, în familia preotului Anania Mihalache și a soției sale Teodosia, în satul Răzalăi, județul Soroca, la 15 iulie 1818. Rămas orfan de mic, a fost îngrijit de unchiul său, ierodiaconul Teofilact, care l-a dus la Mănăstirea Frumoasa din Basarabia și mai apoi la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași, unde a primit educație religioasă.
Astăzi, Biserica face pomenirea și altor sfinți, printre care se numără Sfântul Cuvios Simeon cel Bătrân, Sfântul Cuvios Amona, sfinții mucenici Anania, Petru și alții, precum și Sfântul Cuvios Gavriil și doi mucenici din Frigia.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
