Primarul Slatinei, liberalul Mario de Mezzo, a anunțat, recent, într-o conferință de presă, că, în 2025, bugetul municipiului pentru investiții va fi de aproximativ 200 de milioane de lei, „cel mai mare din ultimii patru ani”. Edilul a înșirat și niște obiective de investiții care ar urma să fie demarate anul acesta, precum construirea unui parc acvatic, unei săli de sport, unei parcări auto și a două terenuri de sport, înlocuirea unor ascensoare, reabilitarea unor străzi, inclusiv a bulevardului Alexandru Ioan Cuza, modernizarea spațiilor verzi și „actualizarea” esplanadei din centrul orașului, din listă lipsind proiectul spitalului municipal pe care De Mezzo a tot bătut monedă în campania electorală de anul trecut și de care o parte din populația care a votat a ținut cont în cabina de vot. Anunțul a avut, printre altele, menirea de a-i liniști pe cei care au contribuit la campania electorală a actualului primar și care sunt din ce în ce mai iritați că nimic din ceea ce au dat nu li se întoarce. Vor fi, deci, lucrări. Pe de altă parte, companiile care au avut lucrări în Slatina sub mandatele anterioare și care au fost ținta atacurilor furibunde pe care De Mezzo le-a lansat în campania electorală (numindu-le pesediste și acuzându-le de jefuirea banului public), continuă să câștige contracte mari și în mandatul actualului primar, spre disperarea unora dintre amicii săi liberali, cu precădere a unuia dintre ei, cu rol extrem de important în campania pentru fotoliul de primar al Slatinei. De aici tensiunile existente și răceala relațiilor dintre De Mezzo și unii dintre colegii și „prietenii” săi liberali care se simt, acum, un pic trădați. Apoi, anunțul privind investițiile a mai avut rolul de a-i alimenta primarului Slatinei imaginea publică în contextul în care aceasta începe să se dilueze la doar patru luni de la preluarea mandatului, timp în care De Mezzo nu a livrat nimic din ceea ce le-a promis oamenilor, una dintre cele mai populare promisiuni fiind acordarea gratuită, lunar, a cinci metri cubi de apă pentru fiecare familie din municipiu. Promisiune pe care edilul a încercat s-o piardă făcând o altă promisiune, aceea a scăderii prețului la apă – nici aceasta pusă în operă.