Sărbătoare în Biserica Ortodoxă: Pomenirea Sfântului Atanasie Todoran
Biserica Ortodoxă celebrază pe 12 noiembrie pomenirea Sfântului Atanasie Todoran, martir din secolul al XVIII-lea. Sfințirea lui a fost consfințită oficial pe 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva, după ce, între 22 și 24 octombrie 2007, s-a decis canonizarea sa împreună cu alți martiri, precum Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu.
Atanasie Todoran s-a născut în satul Bichigiu, situat pe Valea Sălăuței, provenind dintr-o familie de țărani liberi și având legături cu strămoșii poetului George Coșbuc. În tinerețe, a fost parte a unui regiment staționat lângă Viena, dar, după amânări repetate ale eliberării sale, a ales să dezertese. Urmărit de autorități, s-a ascuns în Munții Tiblesului, în Maramureș și în Țara Chioarului. Capturat, a fost întemnițat câțiva ani în Turnul Dogarilor din Bistrița.
Odată eliberat, Atanasie s-a întors la Bichigiu. Acolo, protestând împotriva împărtășaniei fiului său cu azimă și a mărturisirii acestuia de către un preot unit, a ales să-l înmormânteze conform tradiției ortodoxe. Între anii 1761-1762, Atanasie a reprezentat comunitatea românească în discuțiile cu guvernul de la Viena, cerând crearea unui regiment de graniță, fără a fi forțați să-și abandoneze credința.
Cu toate acestea, militarizarea românilor a dus la impunerea credinței unite. La 10 mai 1763, când s-a organizat ceremonia depunerii jurământului pentru noul regiment, Atanasie Todoran, cu un discurs emoționant la vârsta de 104 ani, a îndemnat soldații să refuze să-și denigreze credința. Mulți soldați au ales să-și arunce armele ca semn de protest.
După revolta din luna mai, autoritățile au efectuat cercetări, iar pe 12 noiembrie 1763, Atanasie Todoran a fost executat împreună cu alți martiri, fiind condamnat pentru că a îndemnat la nesupunere. Această zi marchează nu doar sacrificiul său, ci și pe al altor douăzeci de oameni care au fost supuși bătăilor, iar mulți dintre aceștia au murit din cauza abuzurilor.
În aceeași zi, Biserica Ortodoxă îl pomenește și pe Sfântul Ioan cel Milostiv, patriarh al Alexandriei, cunoscut pentru generozitatea sa față de săraci. Acesta a refuzat să impună heretice doctrine în vremea sa și a extins ajutorul oferit celor suferinzi, inclusiv în Palestine, în vremuri de grea încercare.
Astăzi, Biserica le aduce omagiu și altor sfinți, cum ar fi Cuvioșii Nil Pustnicul și Martin de Tours, împreună cu o serie de martiri, inclusiv Sfinții Mucenici Antonie și cei ce au suferit alături de el. Aceste sărbători reflectă profunditatea credinței și devotamentul celor care au muncit pentru a păstra tradiția ortodoxă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
