Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus, miercuri, că banii care acoperă cele două plăți de 125 de lei pentru persoanele vulnerabile, beneficiare de carduri de alimente, vor intra până la finalul anului 2025. O mulțime de români primesc cei 125 de lei pe cardurile sociale. În 2025, programul „Sprijin pentru România” aduce schimbări semnificative pentru beneficiarii care primesc tichete pentru alimente și mese calde. În loc de șase tranșe de 250 lei acordate bianual, cardurile sociale vor fi încărcate de doar două ori pe an, cu suma de 125 lei la fiecare șase luni. Pentru mulți, prima tranșă a fost virată în luna iunie. Finanțarea pentru cardurile sociale de alimente este din fonduri europene. Din acest punct de vedere, România a folosit în 2022-2023 circa 580 de milioane de euro din acești bani, iar în 2024, un an mai special, a folosit 300 de milioane de euro din aceste fonduri, dintr-o alocare de 865 de milioane de euro în total. „Deci, practic, în perioada asta, (…) s-au cheltuit practic toate banii pe care le avem pe perioada 2021-2027. Practic, în anul acesta ce a fost nevoie a fost să suplimentăm bugetul din alte operațiuni ca să putem să ne asigurăm că avem resurse măcar pentru aceste plăți de 125 de lei de două ori pe an prinse în legislație pentru categoriile cele mai vulnerabile din România, pentru care o sumă de 125 de lei este o sumă care contează”, a spus Dragoș Pîslaru la Antena 3. Când intră a doua tranșă de bani pe cardurile sociale De menționat e faptul că nu există încărcări lunare sau trimisuri speciale cu ocazia sărbătorilor de Paște sau Crăciun, așa cum se întâmpla în anii anteriori. Astfel, nu e clar data exactă la care intră banii pe cardurile sociale. Amintim de faptul că suma de 125 lei poate fi folosită exclusiv la comercianții parteneri pentru alimente de bază și mese calde, este valabilă timp de 12 luni și nu poate fi utilizată pentru altceva, cum ar fi alcool, țigări sau produse nealimentare Această revizuire a programului reduce sprijinul total anual de la 1.500 lei, în anul 2024, la doar 250 lei pe an, ceea ce reprezintă o ajustare semnificativă a ajutorului acordat pentru persoanele vulnerabile. Pentru a fi eligibil, veniturile trebuie să se încadreze în limitele prevăzute, care includ pensionari cu pensii sub anumite praguri, persoane cu dizabilități și familii vulnerabile. În cazul în care vor exista alte modificări ori autoritățile vor lua alte decizii, cel mai probabilă acestea vor fi anunțate în timp util. Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă” Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.