Sfanta Mucenita Evdochia, un exemplu de pocainta si dedicare
Sfanta Mucenita Evdochia a trăit în vremea împăratului Traian, provenind din cetatea Heliopolis, situată în provincia Liban (Frigia). Potrivit olt-alert.ro, începuturile vieții sale au fost lipsite de moralitate, bogatul ei stil de viață fiind schimbat radical datorită influenței monahului Gherman.
După ce a purtat discuții duhovnicești cu Gherman, Evdochia a decis să îmbrățișeze credința și să primească Botezul. Episcopul Teodot a oficiat ceremonia, iar după aceasta, ea și-a împărțit averea săracilor și s-a retras la mănăstire pentru o viață de asceză. Aici, a dus o existență austera, dăruindu-se în totalitate postului, rugăciunilor și în ascultare.
Eforturile sale de pocăință au fost răsplătite de Dumnezeu, care i-a oferit darul învierii morților. Sfanta Evdochia a suferit o moarte martirică în timpul persecuțiilor conduse de Vincentiu, guvernatorul cetății Heliopolis. Troparul Sfintei Evdochia exprimă profundul său devotament față de Hristos, strigând: „Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine cautându-Te mă chinuiesc”.
De asemenea, în ziua de astăzi, Biserica face pomenirea altor sfinți, printre care: Sfanta Domnina din Cir, Sfanta Mucenita Antonina, Sfinții Marcel și Anton, precum și Sfinții Mucenici Silvestru și Sofronie.
Canonul Mare, scris de Sfântul Andrei Criteanul, un călugăr de la Sfântul Sava, a fost redactat la sfârșitul vieții lui. Aceasta lucrare este considerată o expresie a experienței sale personale în ceea ce privește păcatul și întoarcerea la credința ortodoxă. Andrei este văzut ca un „mistagog al căinței”, îndrumând credincioșii pe calea mântuirii, cum a făcut-o el însuși.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
