Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica: Un Vis si o Realizare Monahala
Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica s-a născut în 1730, într-o familie din localitatea Săliște, județul Sibiu. La vârsta de 19 ani, a venit în Țara Românească, unde a început să lucreze pentru mitropolitul grec Roșca, arhiereu în București. În 1750, alături de mitropolit, ajunge la Muntele Athos, unde primește treapta diaconiei în Mănăstirea Vatoped.
După moartea mitropolitului, Gheorghe devine ucenic al renumitului părinte Paisie Velicicovschi, stareț al Mănăstirii Vatoped. În 1763, îl însoțește pe Paisie în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna. Ulterior, din cauza ocupației austriece în Bucovina, în 1775, își mută activitatea la Mănăstirea Secu, continuând să colaboreze cu părintele său duhovnicesc și cu alți călugări.
După o perioadă de patru ani la Muntele Athos, ieromonahul Gheorghe revine în Moldova, vizitând mănăstirile Secu și Neamț, unde Paisie Velicicovschi era stareț. Între timp, își îndreaptă privirea spre Țara Românească, inițial dorind să se întoarcă la Athos, dar este convins de mitropolitul Grigorie al II-lea să revigoreze viața monahală la Schitul Cernica, care se aflase într-o stare de abandon timp de trei decenii. Încă din primul an de activitate, a reușit să organizeze o mănăstire conform tipicului de viață al Muntelui Athos, adunând în jurul său 103 ucenici.
Sub conducerea sa, Mănăstirea Cernica a înflorit în doar cinci ani, iar în 1793, mitropolitul Filaret al II-lea i-a încredințat și Mănăstirea Căldărușani. Gheorghe a fost conducător efectiv al ambelor mănăstiri între aprilie 1794 și decembrie 1806, stabilind stareți care să aibă grijă de acestea în absența sa. A păstrat tradițiile monahale specifice vieții athonito-paisiene în ambele locașuri.
Sfantul Gheorghe a trecut la cele veșnice pe 3 decembrie 1806 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. La 20-21 octombrie 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa, stabilind ca zi de sărbătoare 3 decembrie.
De asemenea, tot astăzi se fac pomeni pentru Sfantul Proroc Sofonie, originar din muntele Savarata, aparținând seminției lui Simeon. Acesta a prorocit despre distrugerea Ierusalimului, dispersarea iudeilor, venirea lui Hristos și întoarcerea neamurilor către Hristos. Sofonie a murit așteptând învierea tuturor.
În această zi, comunitățile religioase își amintesc de mai multi sfinți, inclusiv de Sfantul Mucenic Teodor, Sfantul Teodul, Sfantul Ioan Sihastrul, Sfinții Mucenici Agapie, Seleuc și Mamant, precum și de Sfantul Gavriil, episcopul Ganului, și Sfantul Mucenic Anghel. Această zi este una de reflecție și sărbătoare în rândul credincioșilor ortodocși.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
