Sfantul Sava: Viața și Moartea Sa
Sfantul Sava a trăit în vremea împăratului Teodosie cel Mic (403-450) și provine din Capadocia, părinții săi fiind Ioan și Sofia. La doar 18 ani, el ajunge la binecunoscutul călugăr Eftimie, care îl trimite la Cuviosul Teoctist. Aici, Sfantul Sava s-a desăvârșit spiritual și a săvârșit numeroase minuni, printre care se numără izvorârea apei în locuri fără apă prin rugăciunile sale.
De-a lungul vieții, el a fost trimis ca sol la Constantinopol de către patriarhii Ierusalimului. După mulți ani de nevoințe și bucurii duhovnicești nemăsurate, Sfantul Cuvios Sava a avut o vedenie divină în care i s-a arătat momentul plecării sale din această lume. În ultimele sale clipe, și-a chemat frații și părinții să-i spună adio, numindu-l egumen pe Melit și dându-i instrucțiuni de a păzi întreg patrimoniul mănăstirii sale.
După aceasta, Sfantul Sava s-a rugat și s-a împărtășit, rostind cuvintele finale: „Doamne, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”. A trecut la cele veșnice pe 5 decembrie 532, la vârsta de 94 de ani.
În secolul al XII-lea, trupul său a fost luat de cruciați și dus la Veneția. Întoarcerea acestuia în Mănăstirea Sfantul Sava cel Sfințit a avut loc abia după o înțelegere între Papa Paul al VI-lea și Patriarhul ortodox grec Atenagora, în timpul vizitei papei în Țara Sfântă, în 1965.
În această zi, îi pomenim și pe alți sfinți, printre care Sfantul Mucenic Anastasie, Sfantul Mucenic Diogen, Sfantul Mucenic Averchie, Cuviosul Non, Cuviosul Grat, Cuviosul Nectarie și Cuviosul Filotei Careotul.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
