În momentul în care Danemarca preia președinția Uniunii Europene, danezii sunt mai pro-europeni decât în orice moment din ultimele două decenii – o schimbare de opinie care poate fi atribuită, cel puțin parțial, președintelui american Donald Trump, scrie CNN într-o analiză. Un sondaj revelator publicat în martie de Berlingske, un cotidian danez, arată că 41% dintre danezi consideră acum Statele Unite drept o amenințare. De asemenea, 92% dintre respondenți sunt „de acord” sau „în mare parte de acord” că această țară nordică trebuie să se bazeze mai mult pe Uniunea Europeană decât pe SUA pentru securitatea sa. Având în vedere tensiunile recente dintre Washington și Copenhaga, aceste statistici nu sunt surprinzătoare. De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a vorbit frecvent și agresiv despre Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, afirmând că ar dori ca SUA să o dețină. Vicepreședintele JD Vance și membrii familiei Trump au făcut ceea ce mulți consideră a fi vizite și declarații provocatoare despre cea mai mare insulă din lume. După vizita lui Vance la baza militară americană Pituffik Space Base din Groenlanda, în martie, premierul danez Mette Frederiksen a respins afirmația acestuia că Danemarca nu face suficient pentru apărarea Arcticii, calificând țara sa drept „un aliat bun și puternic”. Și în prima administrație Trump, Groenlanda a fost un subiect fierbinte. În 2019, el ar fi acuzat-o pe Frederiksen că a făcut o declarație „urâtă” și „absurdă” în discuțiile despre insulă. Lykke Friis, o proeminentă analistă daneză în afaceri internaționale și fostă ministră, a declarat pentru CNN că țara a suferit „un triplu șoc”, care include războiul din Ucraina și ieșirea Marii Britanii din UE, cunoscută sub numele de Brexit. Cel mai mare șoc, însă, a venit sub forma lui Trump. „Acum avem o Danemarca diferită”, a spus ea. În declarația dată CNN de la Copenhaga, Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene, a transmis un mesaj similar – că a doua administrație Trump a schimbat perspectivele Danemarcei atât asupra SUA, cât și asupra Uniunii Europene. „Lucrurile s-au schimbat dramatic în Danemarca și în atitudinea noastră față de Europa”, a spus ea, fără a menționa direct numele președintelui american. Ea a fost, de asemenea, foarte clară că Danemarca simte o dezamăgire față de aliatul său de lungă durată. Danemarca ar dori în continuare să aibă o relație puternică cu SUA, a spus Bjerre, „dar într-o situație în care SUA se închide tot mai mult în sine... ne amenință cu tarife și critică Europa, libertatea noastră de exprimare și tot felul de alte lucruri. Desigur, în această situație, trebuie să fim mai puternici pe cont propriu”. Ea a adăugat: Ordinea mondială, așa cum o cunoaștem de la al Doilea Război Mondial, se schimbă și trebuie să ne adaptăm la noua situație geopolitică în care ne aflăm. Ministrul a făcut referire și la legăturile istorice și experiențele comune ale celor două națiuni, exprimând o oarecare frustrare, dacă nu chiar furie, față de modul în care s-a schimbat această relație. „Nu se putea pune o foaie de hârtie între SUA și Danemarca, noi am susținut întotdeauna SUA. Am intrat în război cu soldații noștri în Irak și Afganistan... Văzând că țara noastră este criticată pentru că nu este un aliat bun, este normal ca acest lucru să ne afecteze opinia”, a spus Bjerre. Pe cap de locuitor, Danemarca a pierdut al doilea număr de soldați dintre toți partenerii coaliției conduse de SUA care au luptat în Afganistan. În total, 43 de soldați danezi au murit, ceea ce echivalează cu 7,82 decese la un milion de cetățeni. În comparație, SUA au pierdut 7,96 soldați la un milion. „Eram o țară foarte, foarte transatlantică... care s-a prăbușit”, a spus Friis. „Acum există sentimentul... că pur și simplu nu putem avea încredere în el”, a spus ea – „el” fiind Trump. Schimbarea opiniei daneziilor coincide cu preluarea de către Danemarca a președinției rotative a UE, pentru o perioadă de șase luni. Din punct de vedere istoric, cea mai sudică țară scandinavă a avut tendințe eurosceptice, a declarat Friis pentru CNN, nefiind niciodată europeană în suflet. Ea a descris relația cu Bruxelles ca fiind una tranzacțională, bazată pe „cooperare pragmatică”. Danemarca s-a îngrijorat mult timp de amestecul UE în viața danezilor, temându-se în special pentru piața sa a muncii relativ nereglementată. Are diverse derogări de la politica UE, inclusiv neaderarea la moneda unică a UE, euro. „Noi facem lucrurile altfel decât alte națiuni europene”, a spus Bjerre. Politicienii și cetățenii se temeau că UE „va deveni prea dominantă și prea puternică”, a spus Friis, dar acum „teama este exact opusă”. Danezii consideră că blocul este „prea slab” pentru a face față lui Putin în est și lui Trump în vest, a spus ea. Friis a descris, de asemenea, schimbarea de ton a prim-ministrului ca fiind „enormă”, spunând că Frederiksen era „foarte sceptică față de UE”. În iunie, Frederiksen a anunțat că Danemarca părăsește așa-numitul „Frugal Four”, un grup informal de țări din UE care a insistat pentru limitarea cheltuielilor comune, afirmând că „cel mai important lucru este reînarmarea Europei”. Prezentând prioritățile Danemarcei pentru președinția UE la sfârșitul aceleiași luni, ea a reiterat acest punct de vedere, afirmând: Acum mai mult ca niciodată, Europa trebuie să se mobilizeze și să rămână unită. Trebuie să construim o Europă și mai puternică, o Europă mai sigură, în care să putem proteja democrațiile noastre. Sondajele bianuale comandate de UE arată o tendință clară de creștere a încrederii în UE în ultimele două decenii, de la 46% în primăvara anului 2005 la 74% în primăvara acestui an. Creșteri mai accentuate pot fi observate în timpul primului mandat al lui Trump, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Războiul din Ucraina a avut o influență semnificativă asupra opiniilor danezilor cu privire la UE, a afirmat Friis. „Faptul că a avut loc un război în vecinătatea noastră a creat o atmosferă complet nouă în ceea ce privește securitatea în Danemarca, oamenii sunt îngrijorați. Oamenii se pregătesc acum pentru că sunt speriați de ceea ce s-ar putea întâmpla și cu propria noastră securitate”, a spus ea. Bjerre a declarat că președinția UE a Copenhagăi va acorda prioritate unei „Europe mai puternice și unei lumi în schimbare”, Europa concentrându-se în mod real pe securitate. Danemarca preia astfel conducerea Europei într-un moment în care sentimentul pro-european este din ce în ce mai puternic în rândul populației sale și în care Europa recunoaște tot mai mult că trebuie să facă mai mult pentru a se descurca singură. Problema este că unele dintre cele mai urgente probleme ale Europei – Ucraina, tarifele comerciale și securitatea – implică discuții cu SUA și cu Trump. Iar în acest moment, relațiile dintre cele două părți nu sunt tocmai cele mai bune.