Criza identității și guvernării în Germania: o analiză actuală
Centrul politic german se micșorează, afectând astfel capacitatea țării de a implementa schimbările necesare pentru relansarea economiei și restabilirea competitivității. O analiză publicată de Bloomberg subliniază aceste provocări. În septembrie 2024, cancelarul Olaf Scholz și-a încheiat o serie de întâlniri cu alegătorii din întreaga țară. Nemulțumirea crescândă față de politicienii care parerea că se ceartă și de o economie în declin a condus la prăbușirea coaliției de guvernare.
La ultima sa apariție publică la Berlin, Scholz a fost confruntat de un angajat din servicii sociale, care a întrebat de ce membrii coaliției se comportă ca „o grămadă de copii mici”. Cancelarul a recunoscut critica și l-a invitat pe bărbat să propună soluții. Acest incident a evidențiat disfuncționalitățile guvernului, care au devenit evidente pentru majoritatea cetățenilor. Conform analizei, alegătorii din 23 februarie au cerut schimbări radicale, iar unii dintre ei au îmbrățișat extremismul politic.
Partidele tradiționale se confruntă cu incertitudini, evitând dezbaterile publice și abandonând tradiția austerității. În acest context, alegătorii se întreabă adesea „cine suntem și unde mergem”. Liderul conservator Friedrich Merz, potențialul viitor cancelar, este perceput ca o figură mai dominatoare decât Scholz, dar nu se bucură de o reputație ca unificator. Criticile lui la adresa refugiaților din Ucraina au stârnit controverse.
În același timp, blocul politic al conservatorilor lui Merz și social-democraților lui Scholz ar putea să devină singura opțiune viabilă de guvernare. Totuși, în lipsa unui consens, se deschide calea pentru populismul de dreapta, ceea ce ar putea duce la o ruptură cu restul Europei. Aceasta criză politică este una dintre cele mai profunde de la Al Doilea Război Mondial.
Problemele structurale din Germania, inclusiv infrastructura deteriorată, criza energetică și scăderea competitivității industriale, au rezultat în doi ani de contracție economică. De asemenea, scăderea nivelului de trai a alimentat o renaștere a naționalismului etnic, AfD având un succes electoral neobișnuit. Sondajele arată că 1 din 5 germani trăiește în condiții de precaritate, în contrast cu 1 din 7 în urmă cu două decenii.
Circa 49% dintre germani își dețin locuințele, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană. Problema locuințelor a devenit o sursă majoră de tensiune, iar creșterea chiriei a afectat mult familia. Chiriile mari din orașe precum Berlin, Frankfurt și München au dus la o presiune financiară considerabilă asupra cetățenilor, iar cheltuielile sociale enorme au provocat îngrijorări cu privire la viitor.
În același timp, creșterea violenței împotriva refugiaților a crescut cu 75%, iar extremiștii din AfD au speculat aceste temeri pentru a-și crește influența. Aceste tensiuni sunt amplificate de lipsa unui sentiment comun de identitate națională.
Anul acesta, politicile lui Merz privind relaxarea regulilor de debitorie au stârnit controverse. Multe din partidele politice par mai interesate de menținerea status quo-ului decât de promovarea unui viitor de succes. Cu naționalismul etnic la ordinea zilei, este incert dacă Germania va putea găsi suficiente răspunsuri pentru a-și defini viitorul.
Recent, parlamentarii s-au acuzat reciproc de minciună în timpul discuțiilor despre politici de imigrație, iar unii observatori sugerează că politicienii germani au multe de rezolvat. Bloomberg notează că această situație complicată în care se află Germania necesită o abordare urgentă și eficientă pentru a preveni agravarea problemelor existente.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
