Distrugerea barajului Kahovka din Ucraina generează efecte ecologice alarmante
Distrugerea barajului Kahovka din Ucraina, care a avut loc pe 6 iunie 2023, a dus la o criză ecologică severă, conform unui studiu publicat de The Guardian, care citează cercetatoul Oleksandra Sumilova. Aceasta expunere a sedimentelor din lacul cu aproximativ 83.000 de tone de metale grele a reprezentat o „bombă toxică cu ceas” pentru mediu.
Cercetătorii au identificat că aproape 1% din aceste metale grele extrem de toxice, inclusiv plumb, cadmiu și nichel, ar fi fost eliberate în mediu în urma distrugerii barajului. Consecințele sunt îngrijorătoare, oamenii de știință avertizând că poluanții care au rămas vor infiltra râurile, afectând sănătatea comunităților care se bazează pe sursele de apă din zonă.
Sumilova a comparat impactul ecologic cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, precizând că „toți acești poluanti depuși pe fund pot trece în diverse organisme, prin lanțul trofic, și se răspândi de la vegetație la animale și la oameni”. Aceasta a detaliat că efectele pot fi la fel de devastatoare ca cele cauzate de iradiere.
Analizând datele, cercetătorii au constatat că apa provenind din baraj a dus la moartea a 20-30% din populația de rozătoare din zonă, precum și a întregului stoc de pești tineri. De asemenea, ei au observat o eliberare masivă de fitoplancton, cauzând o creștere a turbidității apei și o „pierdere probabilă” a 10.000 de tone de macroinvertebrate.
În ciuda distrugerii, a exista o revenire surprinzătoare a faunei sălbatice în zonă, cu specii precum sturionii și heringii reapărând după decenii de absență. „Nu este o recuperare, este mai bine să folosiți termenul de reinființare”, a subliniat Sumilova, indicând că zona se dezvoltă într-un mod nou, deși nu se va asemăna cu ceea ce era înainte.
Ecologii ucraineni dezbat acum ifrecvența reconstruirii barajului și cât de mult teren ar trebui inundat dacă aceasta va avea loc. Unii susțin conservarea noului ecosistem, dar Sumilova a menționat că problema poluării rămâne nerezolvată și necesită cercetări suplimentare, mai ales din cauza dificultăților impuse de război în desfășurarea studiilor de mediu.
Specialiștii în drept afirmă că distrugerea barajului ar putea fi considerată o crimă ecologică de război, dat fiind că daunele ecologice sunt extinse și pe termen lung. Shah Maruf, cercetător în drept, a subliniat că aceste constatări îndeplinesc criteriul pentru o astfel de acuzație.
Așa cum a demonstrat un alt studiu, deși au existat semne de regenerare a habitatelor, efectele poluării sunt încă extreme. „Speciile de apă dulce, estuar și marine ale Ucrainei au evoluat în condiții dificile”, a declarat Carol Stepien de la Institutul Smithsonian, sugerând că această adaptabilitate le-ar putea ajuta în procesul de recuperare.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
