ESA planifică o investiție de 1 miliard de euro pentru o nouă constelație de sateliti de observație a Pământului
Agenția spațială europeană (ESA) intenționează să obțină o finanțare inițială de circa 1 miliard de euro pentru dezvoltarea unei rețele avansate de sateliți, capabili să realizeze observații detaliate ale Pământului și să servească atât scopuri civile, cât și militare. Potrivit informațiilor, proiectul a fost discutat public pentru prima dată în martie anul trecut și ar reprezenta primul program important al ESA care integrează explicit obiective militare, în contextul eforturilor europene de creștere a autonomiei strategice.
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat că, la solicitarea statelor membre și a Uniunii Europene, agenția explorează dezvoltarea unei rețele de sateliți capabilă să colecteze "date optice radar de foarte înaltă rezoluție", echipați cu sisteme de calcul avansate și inteligență artificială. El a specificat că proiectul va fi de o "anvergură semnificativă", iar costurile totale, incluzând infrastructura terestră și lansările, s-ar putea ridica la aproximativ 1 miliard de euro pentru faza inițială, dacă finanțarea va fi aprobată de către statele membre.
Potrivit sursei digi24.ro, se estimează inițial o flotă de 15 până la 30 de sateliți, însă planurile sunt de a extinde constelația pe măsură ce proiectul avansează. Costurile totale, însă, pot depăși 4-6 miliarde de euro, în funcție de amploarea finală a rețelei, notează Novaspace. În opinia expertului Maxime Puteaux, acest proiect ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții strategice ale Europei în domeniul spațial din următorul deceniu.
Cererea pentru finanțare vine în contextul pregătirilor pentru consiliul ministerial ESA din noiembrie, unde se va aproba bugetul pentru următorii trei ani. Aschbacher a confirmat intenția ESA de a solicita o majorare a bugetului cu 36%, până la 23 miliarde de euro.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a subliniat recent nevoia de a întări capabilitățile spațiale europene, accentuând importanța obținerii datelor geospatiale de înaltă rezoluție "la fiecare 30 de minute, nu doar o dată pe zi, cum se întâmplă acum".
În același timp, ESA se confruntă cu riscuri legate de reducerile bugetare propuse de NASA, care ar putea avea efecte indirecte, potrivit sursei citează, pentru bugetul global al cercetării spațiale. Bugetul NASA ar putea fi diminuat cu 24%, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, ceea ce ar putea afecta și proiectele europene de cooperare tehnologică și științifică.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
