Liderul conservator Friedrich Merz a câştigat alegerile de duminică din Germania şi este pe cale să preia frâiele celei mai mari economii a UE. Încă nu se ştie exact cum va arăta noul Guvern german - sau în ce măsură Merz va putea să remodeleze politica germană. Dar în seara alegerilor, el a dat semnalul poziționării față de Administrația Trump. Europa trebuie să încerce să „obțină independența” față de Statele Unite, a declarat Merz, care s-a întrebat duminică dacă NATO va rămâne în "forma sa actuală" până în iunie, în lumina comentariilor Administraţiei preşedintelui american Donald Trump. Merz, un conservator de modă veche care nu a mai deținut niciodată o funcție guvernamentală, va conduce cea mai mare economie și cel mai populat stat din Europa, după ce Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta și partidul sau înfrățit au obținut 28,6% dintre voturi, conform rezultatelor oficiale preliminare. „Să dăm startul petrecerii”, le-a spus Merz, în vârstă de 69 de ani, susținătorilor săi in timp ce își declara victoria la sediul partidului CDU din centrul Berlinului, o aluzie la dorința de a demara rapid negocierile pentru formarea coaliției de gyuvernare. UE se confruntă acum cu răsturnarea relațiilor dintre Europa și SUA de către Trump. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit al doilea partid că mărime, cu un procent fără precedent de 20,8 %, au arătat rezultatele oficiale preliminare, ceea ce înseamnă că partidul – cândva la periferie, fiind suspectat oficial de extremism – este acum o forță politică majoră. Cu toate acestea, se confruntă cu excluderea de la guvernare de către alte partide, care au format un „cordon sanitar”. Este probabil să dureze câteva săptămâni până când negocierile de coaliţie dintre alianţa creştin-democrată a lui Merz (CDU/CSU) şi alte partide să ducă la un acord. Totuşi, un lucru pare sigur: Merz va duce Germania într-o direcţie diferită de cea a actualului cancelar Olaf Scholz. S-ar putea să nu semene nici măcar cu Germania pe care Angela Merkel, tot din CDU, a condus-o timp de 16 ani, până în 2021, notează Politico. Luna trecută, Merz a solicitat (fără succes) Parlamentului german noi măsuri privind migraţia, cu sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. A fost o abatere clară de la promisiunea lui Merkel „Wir schaffen das” de a primi refugiaţi. Şi mai mult decât atât: de la o potenţială întoarcere în politica de lungă durată a Germaniei privind energia nucleară şi o poziţie mai dură faţă de China, până la planuri de relansare a axei germano-franceze pentru a sprijini comerţul UE, Merz ar putea zgudui peisajul politic al Germaniei şi pe cel al Uniunii Europene în ansamblu. Merz a afirmat că doreşte formarea cât mai rapid posibil a unui Guvern, relatează AFP şi dpa, preluate de Agerpres."Lumea exterioară nu aşteaptă şi nu va aştepta nici negocieri îndelungate de coaliţie. Trebuie să redevenim rapid operaţionali pentru a face ce trebuie pe plan intern, pentru a redeveni prezenţi în Europa", a declarat la Berlin Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU). "Sunt conştient de responsabilitate", a asigurat el. Într-o declarație pentru televiziunea ARD, făcută imediat după anunțarea rezultatului alegerilor, viitorul cancelar a părut mult mai determinat decât predecesorul său de a face pași concreți pentru unirea rapidă a europenilor într-o forță de apărare care să nu depindă de SUA. “N-aș fi crezut niciodată că va trebui să spun așa ceva într-o emisiune TV, dar, după remarcile lui Donald Trump de săptămâna trecută… este clar că acestei Administrații americane nu îi pasă prea mult de soarta Europei. Sunt curios să văd dacă până la summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie vom vorbi în continuare despre NATO în forma ei actuală, sau dacă va trebui să stabilim o capacitate europeană independentă de apărare mult mai repede. Prioritatea mea absolută va fi să consolidez Europa cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, a spus Friedrich Merz, chiar înainte de a ști rezultatele finale ale alegerilor. Totuși, într-o postare pe platforma sa de socializare, Donald Trump l-a felicitat pe Merz pentru victorie. Dar semnalele transmise în săptămânile trecute de Administrația americană, prin susținerea fățișă pentru partidul neo-nazist AfD arătate de Elon Musk și JD Vance, precum și prin declarațiile secretarului Apărării al SUA că europenii trebuie să-și asigure singuri securitatea, precum și discuțiile cu Rusia de la care țările UE au fost excluse, au transmis un semnal clar la Berlin. Vineri, Merz a declarat postului public ZDF că Germania va trebui să se împace cu posibilitatea ca Trump să nu-și respecte angajamentul de apărare reciprocă al NATO, precizând că Germania ar putea avea nevoie de umbrela nucleară a Franței și Marii Britanii. Merz este considerat un transatlanticist, dar el a fost mult mai agresiv împotriva Rusiei decât predecesorul său, Olaf Scholz. A susținut trimiterea în Ucraina a rachetelor Taurus, cu rază medie de acțiune, lucru pe care Scholz l-a respins cu strictețe. Și ministrul de Externe, Annalena Baerbock, șefa partidului Verzilor, a susținut trimiterea acestor arme Ucrainei. De asemenea, Robert Habeck, ministru al Economiei din partea Verzilor în Guvernul lui Scholz, a declarat duminică că “americanii nu numai că părăsesc Europa, ci lucrează împotriva ei. Ne aflăm acum într-o situație unică din punct de vedere istoric”. Iată ce înseamnă pentru UE o Germanie condusă de Merz: Cu două zile înainte de alegeri, Merz a lansat un avertisment dur: Europa trebuie să fie pregătită să se apere fără SUA. „Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai respecte necondiţionat angajamentul de apărare reciprocă al NATO”, a declarat Merz într-un interviu acordat unui radiodifuzor german, semnalând că Germania ar putea solicita protecţie nucleară din partea aliaţilor europeni. „Trebuie să discutăm atât cu britanicii, cât şi cu francezii - cele două puteri nucleare europene - dacă partajarea nucleară, sau cel puţin securitatea nucleară din Marea Britanie şi Franţa, s-ar putea aplica şi la noi”, a spus el. În altă ordine de idei, Merz a promis politici ample pentru a dezvolta industria de apărare a Germaniei şi se aşteaptă ca acesta să dea curs rapid unei promisiuni anterioare de a elimina blocarea de către predecesorul său a trimiterii de rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acţiune în Ucraina pentru atacuri asupra ţintelor ruseşti. O temă majoră a primelor sale săptămâni de activitate în cancelarie va fi prezentarea modului în care Berlinul intenţionează să strângă bani pentru a extinde fondul de 100 de miliarde de euro convenit în timpul guvernului Scholz pentru a finanţa modernizarea echipamentelor şi săpăturilor Bundeswehr-ului. Acest fond a fost alocat şi va fi cheltuit până în 2027 pe programe masive de achiziţii, ridicând întrebări cu privire la modul în care Berlinul intenţionează să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de NATO - ceea ce Merz a promis că va face în viitor - din bugetul naţional convenţional. „Obiectivul de 2% ar putea fi împins în sus din nou şi atunci va trebui să ne pregătim pentru asta”, a declarat Merz în podcastul Berlin Playbook al POLITICO despre planurile de a creşte în continuare obiectivul NATO, având în vedere că Trump a solicitat un obiectiv de 5%. În ultimii ani, politica energetică germană s-a concentrat pe accelerarea investiţiilor în energia regenerabilă, închiderea reactoarelor nucleare şi încercarea de a asigura aprovizionarea cu gaze din străinătate pentru a înlocui importurile din Rusia. CDU a lui Merz a promis în mod similar să „utilizeze în mod consecvent energiile regenerabile, pe toate”. Dar familia sa politică, Partidul Popular European de centru-dreapta, se opune, de asemenea, obiectivelor UE privind energia verde. Între timp, Merz a adoptat un ton mai cald faţă de energia nucleară decât Scholz, ceea ce sfidează un vechi tabu german privind energia nucleară. Deşi este puţin probabil ca ţara să îşi revigoreze reactoarele închise, o poziţie mai blândă a Berlinului în ceea ce priveşte energia nucleară ar putea ajuta ţările pronucleare să convingă Bruxelles-ul să trateze energia nucleară mai asemănător cu energiile regenerabile. Merz a declarat, de asemenea, că doreşte să abroge Legea germană privind energia pentru construcţii, care a fost greu de combătut şi care urmăreşte să accelereze introducerea încălzirii curate - oferind un semnal potenţial scepticilor ecologişti din Europa. Un guvern condus de Merz va pune mai puţin accent pe schimbările climatice decât coaliţia lui Scholz. Merz şi-a exprimat îngrijorarea în campania electorală cu privire la impactul politicii climatice asupra mediului de afaceri, a promis că va pune creşterea economică mai presus de orice alte preocupări şi a lansat un apel la retragerea mai multor reglementări ecologice ale UE. Însă adepţii ecologiei îşi exprimă încrederea că, în cadrul guvernului, „ciocanul” retoric al lui Merz se va transforma în „ştergător de praf”. Industria, în general, doreşte mai puţină birocraţie, dar şi o politică coerentă. Stimulentele industriale pot fi utilizate pentru a ajuta companiile să devină mai ecologice şi mai eficiente. „Că nu o vor face în numele politicii climatice, bine. Dacă este o politică economică pentru ei. Bine”, a declarat Linda Kalcher, director executiv al think tank-ului Strategic Perspectives. Merz, la fel ca Scholz, doreşte să amâne principalele norme de raportare a durabilităţii întreprinderilor pentru a stimula industria germană aflată în dificultate. Acest lucru înseamnă că este aproape sigur că, sub conducerea lui Merz, Germania va susţine un proiect de lege cuprinzător de simplificare a normelor ecologice, o propunere pe care Comisia Europeană este aşteptată să o lanseze la 26 februarie. O victorie a lui Merz înseamnă, de asemenea, că Partidul Popular European de centru-dreapta, care domină Parlamentul European şi este familia politică a lui Merz, are din nou un aliat puternic în cea mai mare economie a UE. Deja, PPE a făcut presiuni puternice pentru a atenua normele UE împotriva defrişărilor, cu sprijinul grupurilor situate mai la dreapta (în mare parte fără succes până în prezent). Merz moşteneşte o economie în recesiune, care este şi mai mult afectată de criza din sectorul auto. El recunoaşte problemele: costurile ridicate ale energiei şi ale forţei de muncă şi concurenţa acerbă în tranziţia către vehiculele electrice. Dar nu a dat prea multe detalii cu privire la modul în care intenţionează să ajute producătorii auto. În discursurile din campania electorală, el a promis că va reduce birocraţia şi costurile ridicate, dar nu şi-a exprimat sprijinul pentru reformarea frânării datoriei Germaniei, ceea ce va face ca Merz să aibă mâinile legate când vine vorba de finanţarea unor astfel de iniţiative. Producătorii germani de automobile sunt puternic dependenţi de piaţa chineză, ceea ce l-a determinat pe Scholz să se conformeze dorinţelor Beijingului, cum ar fi lobby-ul împotriva taxelor pentru vehiculele electrice fabricate în China. Merz va adopta o poziţie mai dură faţă de China şi a transmis clar producătorilor de automobile că nu ar trebui să vină în genunchi la el dacă investiţiile lor asiatice vor eşua. Va adopta o poziţie mai fermă faţă de Rusia şi China şi va relansa vechile prietenii cu alţi lideri ai UE: Merz are mult de lucru dacă doreşte să conecteze economia germană de export la punctele fierbinţi de creştere globală, precum ţările Mercosur, Mexic sau Asia de Sud-Est. Merz recunoaşte că o axă franco-germană funcţională poate crea mai multe acorduri comerciale, mai multă siguranţă pentru companii şi - în cele din urmă - o Europă mai puternică. „Trebuie să depăşim disputa noastră privind Mercosur”, a declarat Merz la Forumul Economic Mondial de la Davos luna trecută, afirmând că se află în contact strâns şi regulat cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Creştin-democratul a semnalat, de asemenea, o abordare mai dură faţă de China. Sau, cel puţin, a recunoscut că economia germană este prea dependentă de dificultăţile şi dorinţele Beijingului. Dar cât de dură va sfârşi prin a fi abordarea lui Merz faţă de comerţ va fi probabil determinat de partenerul său de coaliţie. Victoria CDU înseamnă că Berlinul se va alinia în ceea ce priveşte politica agricolă atât cu cel mai mare bloc politic din Parlamentul European - Partidul Popular European condus de bavarezul Manfred Weber - cât şi cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen. Înaintea negocierilor cu privire la viitorul politicii agricole comune a UE, Hansen a lansat o revizuire a politicii agricole care ar reduce efectiv agenda ecologică a ultimului mandat şi ar pune accentul în schimb pe transformarea agriculturii într-o ocupaţie mai atractivă şi mai viabilă din punct de vedere economic. În platforma sa de campanie, CDU a lui Merz a declarat că doreşte o PAC „care să servească agricultorilor”. Guvernul de centru-stânga al lui Scholz a promovat iniţiative pentru sprijinirea agriculturii ecologice şi reducerea risipei alimentare. Dar, în urmă cu un an, a intrat în conflict cu agricultorii din cauza deciziei sale de a elimina scutirile fiscale pentru motorina agricolă. CDU a declarat că va reintroduce scutirea fiscală pentru motorină şi va lua măsuri mai ample pentru a consolida securitatea planificării pentru agricultori. „Cu CDU, niciun agricultor nu va mai trebui să protesteze cu tractorul în faţa Porţii Brandenburg”, a declarat partidul. Poziţia de cancelar a lui Merz va marca revenirea opoziţiei conservatoare faţă de intervenţia asupra celebrei măsuri de limitare a datoriilor Germaniei, care limitează cheltuielile guvernamentale deficitare la 0,35% pe an şi este considerată de mulţi drept cauza stării precare a infrastructurii ţării. Eforturile lui Scholz de a interveni asupra frânării au provocat căderea guvernului său, iar facţiunea CDU a lui Merz se opune cu înverşunare oricărei reforme - până la un anumit punct. În mod surprinzător, Merz însuşi, în timpul unei dezbateri televizate de la începutul acestei luni, a lăsat să se înţeleagă că este deschis la unele ajustări, dar nu înainte de a încerca alte soluţii. Timid, da, dar revoluţionar din partea unui creştin-democrat. Pieţele financiare sunt în general sceptice că Merz poate face multe pentru a stopa declinul economic bine documentat al Germaniei, Produsul Intern Brut urmând să se contracte cu 0,5% în 2025. În timpul cursei, alegerea între politicile economice ale celor două partide a fost în cele din urmă „superficială”, s-a plâns Carsten Brzeski, şeful ING Global Macro, într-o notă la începutul acestei luni, observând că planurile lui Merz de reducere a taxelor şi a cheltuielilor reflectă o credinţă aproape spirituală în pieţele libere - aceleaşi pieţe care au dat o lovitură atât de umilitoare prestigiului economic al Germaniei. Merz va avea, de asemenea, o influenţă decisivă asupra rezultatului unei bătălii bancare transnaţionale majore care ar putea pune la încercare idealurile UE. Când creditorul milanez UniCredit a făcut oferta surpriză pentru Commerzbank din Germania anul trecut, părea exact genul de consolidare bancară transfrontalieră pe care Mario Draghi o susţinea în raportul său istoric - până când guvernul lui Scholz a reacţionat cu groază şi a imaginat scheme nebuneşti pentru a o bloca. Directorul general al UniCredit, Andrea Orcel, a declarat de atunci că va aştepta poziţia lui Merz înainte de a face o altă mişcare, dar este greu de imaginat că noul lider va fi mai dornic să renunţe la unul dintre cei mai preţuiţi creditori ai ţării. Merz deţine cheia pentru creşterea semnificativă a capacităţilor de apărare ale Europei în anii următori. În timp ce Trump face presiuni asupra Europei pentru a creşte cheltuielile militare, mulţi la Bruxelles aşteaptă cu nerăbdare ca Germania să îşi dea binecuvântarea pentru a permite Comisiei Europene să împrumute bani în numele ţărilor membre. Ţările puternic îndatorate, precum Franţa, Italia şi Spania, care nu au atins obiectivul NATO privind cheltuielile de apărare, susţin că primirea de „bani gratis” de la Bruxelles este singura modalitate de a creşte drastic cheltuielile militare fără a face reduceri nepopulare din punct de vedere politic în alte domenii bugetare. Merz a îmbrăţişat această idee în timpul campaniei electorale, iar susţinătorii săi speră că sprijinul său va învinge opoziţia aliaţilor frugali precum Austria şi Ţările de Jos. Există multe idei mai puţin controversate pe masă, cum ar fi exceptarea apărării de la normele UE privind cheltuielile sau creşterea fondurilor militare în noul buget multianual al UE, care va intra în vigoare în 2028. Însă susţinătorii datoriei comune afirmă că niciuna dintre acestea nu va fi suficientă pentru a face faţă, de una singură, dimensiunii provocării. Giganţii industriali ai Germaniei se clatină şi pierd locuri de muncă. Merz va trebui să acţioneze. Manifestul partidului său a făcut apel la campioni „Made in Germany” şi la o lege antitrust şi a concurenţei modernă „care să folosească o piaţă globală ca punct de referinţă”, referindu-se la acordul Siemens-Alstom pentru crearea unui campion feroviar european care a fost blocat de UE. Merz este, de asemenea, un fan al proiectelor transfrontaliere finanţate de stat, cunoscute sub numele de Proiecte importante de interes european comun, afirmând că doreşte să utilizeze astfel de instrumente „cât mai eficient posibil în Germania”. Ţara a fost una dintre forţele motrice ale mai multor IPCEI, care au condus la finanţarea publică a hidrogenului, a bateriilor şi a infrastructurii cloud. El doreşte, de asemenea, ca Deutsche Bahn, compania feroviară naţională a Germaniei, să fie raţionalizată şi restructurată, infrastructura şi transportul fiind separate „pentru a spori concurenţa”. Având în vedere starea dezastruoasă a căilor ferate germane, aceasta s-ar putea dovedi a fi o măsură populară. Merz consideră transformarea digitală drept cheia relansării industriale a Germaniei şi doreşte să transforme ţara în liderul european în domeniul tehnologiei. Planul său este de a aloca 3,5 % din Produsul Intern Brut pentru cercetare şi dezvoltare până în 2030, cu un accent special pe spaţiu, calcul cuantic, inteligenţă artificială şi tehnologii cloud. Printre propunerile-cheie se numără înfiinţarea unui minister al digitalizării de sine stătător (în prezent fuzionat cu cel al transporturilor) şi oferirea de scutiri temporare de sarcini birocratice pentru întreprinderile nou înfiinţate. Merz a declarat, de asemenea, că birocraţia de la Berlin şi Bruxelles trebuie redusă drastic pentru ca Germania să îşi recâştige avantajul competitiv. Această poziţie este în concordanţă cu opiniile de centru-dreapta din instituţiile UE, unde este în curs de desfăşurare un efort major de simplificare a normelor digitale. În lunile premergătoare alegerilor din Germania, parlamentarii germani au încercat să înăsprească restricţiile şi, eventual, să interzică furnizorii cu risc ridicat - furnizori chinezi precum Huawei - pentru a pune în aplicare normele UE privind securitatea cibernetică în sectoarele critice. Odată cu finalizarea lucrărilor la proiectul de lege, Merz se va confrunta cu o decizie cu privire la oportunitatea de a lua măsuri drastice împotriva tehnologiei chineze în sectoarele critice ale Germaniei. Partidul său CDU a declarat că doreşte să menţină relaţii economice strânse cu China, dar s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri pentru a proteja infrastructura critică şi tehnologia relevantă pentru securitate. Manifestul partidului a subliniat, de asemenea, o schimbare radicală de direcţie în ceea ce priveşte politica de protecţie a datelor, încurajând norme mai „pragmatice” care să permită utilizarea datelor pentru inovare şi creştere, precum şi pentru aplicarea legii. Victoria lui Merz reprezintă o lovitură pentru consumatorii de canabis din Germania, după ce liderul CDU s-a angajat să anuleze decriminalizarea parţială a drogului de anul trecut. El dă vina pe noile politici, care permit adulţilor să deţină până la 25 de grame de canabis în public şi să cultive trei plante pe gospodărie, pentru o creştere a criminalităţii legate de droguri. Aceasta ar putea fi o veste bună pentru fanii noilor norme ale UE de digitalizare a dosarelor medicale europene, Spaţiul european de date privind sănătatea. În încercarea de a-i forţa pe germanii cu notorietate analogică să renunţe la dosarele pe hârtie, Merz a sugerat că oricine îşi stochează datele într-un dosar electronic al pacientului ar putea primi o reducere la contribuţiile de asigurări de sănătate.