Preşedintele naţionalist polonez Karol Nawrocki, un obişnuit al criticilor la adresa Germaniei, merge marţi într-o "vizită sensibilă" la Berlin, în momentul în care Varşovia încearcă să obţină sprijin militar şi politic în urma intruziunii dronelor ruseşti pe teritoriul său. Preşedintele polonez se va întâlni cu omologul său german Frank-Walter Steimeier şi cu cancelarul Friedrich Merz înainte de a merge în vizită la Paris. Fost director al Institutului Memoriei Naţionale (IPN), responsabil cu investigarea şi denunţarea crimelor naziste şi comuniste, Nawrocki a acuzat în repetate rânduri Germania că ea considera Polonia un "partener minor", "o economie auxiliară" şi că trimite migranţi înapoi în Polonia, relatează luni AFP, potrivit Agerpres. Conform promisiunilor sale electorale, noul preşedinte polonez, care a preluat funcţia în august, ar putea cere în special despăgubiri de război de la Berlin pentru crimele comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o poziţie care nu este împărtăşită de guvernul polonez pro-european. Aproape şase milioane de polonezi, inclusiv trei milioane de evrei, au murit în timpul acestui conflict. "Polonia (...) are nevoie de dreptate, adevăr şi relaţii clare cu Germania, dar are nevoie şi de despăgubiri din partea statului german", a avertizat Nawrocki pe 1 septembrie, cu ocazia ceremoniilor care au marcat intrarea în război a Germaniei naziste împotriva Poloniei. Astfel, şeful statului polonez ar putea fi tentat să se folosească de vizita sa la Berlin în scopuri politice interne, pentru a ajunge la electoratul său cu puternice sentimente anti-germane, notează analistul Wojciech Przybylski. În 2022, guvernul naţionalist polonez de la acea vreme a estimat pierderile Poloniei în cel de-al Doilea Război Mondial la 1,3 trilioane de euro. Potrivit Berlinului, Polonia a renunţat la reparaţiile sale de război în 1953, la presiunea Uniunii Sovietice. Germania a folosit aceleaşi argumente pentru a răspunde cererilor Greciei de despăgubiri de război. Cancelarul Friedrich Merz "a luat act de declaraţiile" preşedintelui Nawrocki, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, adăugând că "poziţia guvernului cu privire la această problemă nu s-a schimbat". La începutul lunii iunie, la scurt timp după alegerea lui Nawrocki, Kornelius a indicat că poziţia germană nu înseamnă "că problemele de reconciliere cu trecutul sunt definitiv închise", ci că acestea trebuie să ia o altă formă decât despăgubirile financiare. În opinia ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, Berlinul nu va plăti niciodată, iar Varşovia trebuie să se resemneze cu acest lucru, în numele relaţiilor dintre Polonia şi Germania. Cu toate acestea, cererea de reparaţii de război rămâne legitimă, iar Berlinul ar putea face un gest, a sugerat el recent, investind mai mult în apărarea Poloniei, o ţară membră a UE şi NATO, care are o graniţă comună cu Ucraina, Belarus şi Rusia. Aceste declaraţii au avut loc înainte de pătrunderea a circa 20 de drone ruseşti pe teritoriul polonez în noaptea de 9 spre 10 septembrie. Ca răspuns la ceea ce au numit o "provocare" din partea Moscovei, aliaţii Poloniei au anunţat imediat că îşi vor consolida apărarea aeriană de-a lungul flancului estic al NATO. Germania a decis, de exemplu, să-şi prelungească misiunea de protejare a spaţiului aerian polonez cu trei luni şi a crescut de la două la patru numărul avioanelor sale de luptă Eurofighter. Acest gest clar de sprijin pentru Varşovia slăbeşte poziţia preşedintelui polonez. În faţa poziţiei preşedintelui Nawrocki, Germania are argumente în materie de "politică de securitate", subliniază analistul german Kai-Olaf Lang de la think tank-ul SWP din Berlin. Cu atât mai mult cu cât preşedintele american Donald Trump, pentru care Nawrocki nu şi-a ascuns niciodată admiraţia, a şocat guvernul şi opinia publică poloneză sugerând ca intruziunea dronelor ruseşti ar fi putut fi un gest neintenţionat, ci rezultatul unei "greşeli". "În momentul adevărului, primim un semnal că nu este sigur că Washingtonul ne va ajuta în această perioadă dificilă", notează Marcin Zaborowski de la think tank-ul Globsec. Acest lucru pune sub semnul întrebării concepţia liderului naţionalist de a paria totul pe alianţa cu Statele Unite şi "ar trebui să aibă un impact asupra comunicării sale în Germania şi Franţa", a explicat el pentru AFP.