NATO cere Germaniei să furnizeze 40.000 de soldați
NATO se pregătește să ceară Germaniei să aloce încă șapte brigazi, ceea ce ar însemna aproximativ 40.000 de militari, pentru a întări apărarea Alianței. Această solicitare vine pe fondul noilor obiective de capacitate militară, care urmează să fie discutate de miniștrii apărării ai statelor membre săptămâna viitoare, conform unor surse citate de Reuters.
Alianța Nord-Atlantică își revizuiește semnificativ țintele militare, având în vedere că Rusia este percepută ca o amenințare mai serioasă din momentul invaziei în Ucraina din 2022. O sursă guvernamentală a menționat că ținta totală pentru brigazi ar putea ajunge la 120-130, o creștere de aproximativ 50% față de obiectivul curent de 80 de brigazi.
Liderii NATO sunt îngrijorați că Germania, care a convenit să furnizeze 10 brigazi până în 2030, nu va putea să își atingă acest obiectiv. În prezent, Germania dispune de opt brigazi și este în proces de constituire a unei noi brigăzi în Lituania, care va fi activă din 2027. Totuși, înființarea a încă 40.000 de soldați activi constituie o provocare majoră pentru Berlin.
Sistemul de apărare german (Bundeswehr) nu a ajuns încă la efectivul de 203.000 de soldați stabilit în 2018 și întâmpină un deficit de aproximativ 20.000 de soldați, conform datelor Ministerului Apărării. De asemenea, unele surse notează că NATO ar necesita 35 până la 50 de brigazi suplimentare pentru a pune în aplicare noile planuri de apărare împotriva Rusiei.
O altă preocupare majoră este planul de retragere a trupelor americane din Europa, despre care sursele menționează că nu se reflectă încă în noile obiective stabilite de NATO. Washingtonul a anunțat că va conversa cu aliații despre aceste reducări mai târziu în acest an. Această situație a ridicat temeri în rândul europenilor, deoarece apărarea NATO depinde în mare parte de resursele americane.
În perioada Războiului Rece, Germania avea un număr considerabil de soldați activi și rezerviști. În prezent, Germania și Polonia sunt responsabile de furnizarea principalelor forțe terestre de reacție rapidă în eventualitatea unui atac rusesc pe flancul estic al Alianței.
De la invazia rusă în Ucraina, țările membre NATO au crescut semnificativ bugetele de apărare, și fostul președinte Donald Trump a subliniat necesitatea ca acestea să își intensifice eforturile. La următorul summit de la Haga din iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va încerca să convingă liderii să accepte creșterea țintei de cheltuieli de apărare de la 2% la 5% din PIB.
Recent, Germania a relaxat restricțiile bugetare prin "frâna datoriilor," pentru a putea crește cheltuielile militare, susținând, astfel, ținta de 5% propusă. De asemenea, liderul armatei germane, Carsten Breuer, a ordonat ca forțele să fie complet echipate până în 2029, cu anticiparea că Rusia va reuși să își reunească forțele pentru a desfășura un eventual atac asupra teritoriului NATO.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
