NATO își propune să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB
Europa începe să ia mai în serios problema apărării, după ani de neglijență, conform unei analize publicate de The Wall Street Journal. Potrivit sursei, în cadrul Consiliului NATO din această lună, se vor discuta detaliile despre eventualul obiectiv ca membrii Alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare. Acest procent poate include și investiții indirecte, precum modernizarea infrastructurii pentru transportul militar, care pot reprezenta până la 1,5% din PIB.
În discursurile recente, lideri precum Mark Rutte, secretar general al NATO, au declarat că vor propune un plan general de investiții militare. “Voi propune un plan de investiții care totalizează 5% din PIB”, a spus Rutte la Bruxelles. În același timp, el menționează că chiar și 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare stricte ar reprezenta o schimbare semnificativă față de ținta actuală de 2%.
Potrivit lui Rutte, Rusia are o economie de doar 2 trilioane de dolari, în timp ce NATO are o economie totală de 50 de trilioane, însă Rusia produce de patru ori mai multă muniție. Acesta subliniază cât de important este ca NATO să fie pregătită și să nu depindă de alte țări în caz de conflict.
Notează publicația citată, liderii europeni încep să conștientizeze această nevoie: Polonia deja cheltuiește peste 4% din PIB pentru apărare, iar statele baltice se apropie de 5%, fără presiune externă. În schimb, SUA cheltuiesc doar 3,38% din PIB pentru apărare, comparativ cu 3,71% cât aveau acum zece ani.
Conform datelor NATO citate de The Wall Street Journal, administrația Trump a tot insistat ca Europa să își marească cheltuielile militare, însă situația actuală arată că Washingtonul continuă să investească mai puțin, ceea ce ridică semne de întrebare despre rolul său în politica de apărare globală. Bugetul pentru 2024 include un stimulent special de 150 de miliarde de dolari pentru Pentagon, însă pentru 2026, administrația propune un buget mai mic decât cel actual, ajustat pentru inflație.
De asemenea, specialiștii observă că producătorii de armament nu investesc în extinderea liniilor de producție doar din motive de prime, iar eforturile de reconstrucție a armatei rămân insuficiente, ceea ce afectează capacitatea militară a Statelor Unite și a Europei. În ciuda acestor provocări, Europa pare să se trezească și începe să conștientizeze pericolul, dar rămâne de văzut dacă SUA vor face și ele partea lor pentru a depăși această situație critică, conchide sursa citată pe digi24.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
