Sancțiuni fără precedent impotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale
Administrația președintelui Donald Trump a impus joi sancțiuni impotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), ca reacție la decizia tribunalului de a emite mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și la o anchetă privind presupuse crime de război ale trupelor americane în Afganistan, potrivit Reuters și noteaza Digi24.ro.
Potrivit unei declarații a secretarului de stat american Marco Rubio, citată de News.ro, măsurile vizează Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Rubio afirmă că aceste judecători „s-au implicat activ în actiuni ilegale și nefondate ale CPI, care vizează Statele Unite și aliații noștri, precum Israelul”. El susține că „CPI este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea de a investiga și urmări penal cetățeni americani și ai partenerilor noștri”.
Conform raportului, judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018. În 2020, acestea au fost implicate într-o decizie a camerei de apel, care a permis procurorului CPI să deschidă o anchetă oficială privind presupusele crime de război ale trupelor americane din Afganistan. Începând cu 2021, ancheta privind aceste acțiuni a fost redusă, fiind preferată concentrarea pe crimele comise de guvernul afgan și de talibani.
Masurile anulate de administrația Trump includ și atacuri asupra fostei procurori ai CPI, Fatou Bensouda, în 2020, și asupra colaboratorilor acesteia, din cauza activităților legate de anchetă. Potrivit Digi24.ro, aceste sancțiuni vin și ca urmare a unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA, care a sprijinit sancționarea CPI, ca protest față de emiterea mandatului de arestare pentru Netanyahu. Acest lucru reflectă sprijinul ferm al republicanilor pentru guvernul israelian.
CPI a fost criticată puternic de autoritățile americane, precum și de organizații pentru drepturile omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a Human Rights Watch, menționează că aceste sancțiuni reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept”, în condițiile în care președintele Trump încearcă să submineze instituții similare și în propria țară. Măsurile, conform Digi24.ro, limitează semnificativ capacitatea persoanelor vizate de a realiza tranzacții financiare obișnuite, deoarece băncile cu legături cu Statele Unite trebuie să respecte aceste restricții.
Deși Departamentul Trezoreriei a emis licențe speciale pentru continuarea anumitor tranzacții, restricțiile rămân în vigoare până pe 8 iulie, pentru orice plăți către persoanele sancționate, cu condiția ca acestea să fie făcute în conturi blocate în SUA. În același timp, CPI se află într-un moment dificil, fiind afectată și de sancțiuni anterioare împotriva procurorului său șef, Karim Khan, care luna trecută a fost nevoit să se retragă temporar, în urma unei investigații a Națiunilor Unite privind comportament sexual nepotrivit.
CPI, înființată în 2002, are jurisdicție pentru investigarea genocidului, crimelor împotriva umanității și crimelor de război în statele membre sau atunci când situația este sesizată de Consiliul de Securitate al ONU. Totuși, Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai acestei curți.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
