Trump anunță că știe unde se află ayatollahul Khamenei, dar nu va recurge la atacuri fatale
Președintele Donald Trump a declarat marți că Statele Unite știu exact unde se află liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, însă a adăugat că nu intenționează să îl elimine în acest moment. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a spus: „Știm exact unde se ascunde așa-zisul <>. Este o țintă ușoară, dar acolo este în siguranță. Nu îl vom elimina, cel puțin nu pentru moment. Dar nu vrem să fie lansate rachete asupra civililor sau soldaților americani. Răbdarea noastră se epuizează. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”
Câteva minute mai târziu, el a plecat cu un alt mesaj, accentuând cererea de capitulare fără condiții pentru Iran, notaază News.ro, citând surse apropiate de administrație.
Ayatollahul Ali Khamenei a avut o influență majoră în Iran de aproape patru decenii, fiind lider suprem al țării. El a reușit să construiască o putere regională puternică, rivalizând cu statele sunite din Golful Persic și fiind adesea ostil față de SUA și Israel. Potrivit Reuters, Khamenei a preluat conducerea după Khomeini și și-a consolidat poziția, deși la început era considerat un succesor neimportant și slab.
De la începutul mandatului său, el a înfăptuit un aparat de securitate robust pentru a-și menține autoritatea. În timp ce oficialii aleși se ocupă de treburile cotidiene, deciziile majore legate de relațiile cu Statele Unite trebuie să primească aprobarea lui Khamenei, conform Digi24.ro. În ultimele luni, influența sa a început să se weakenze, mai ales după atacurile Hamas, sprijinit de Teheran, asupra Israelului din 7 octombrie 2023, și confruntările militare apoi cu Israel, Hezbollah, Houthi din Yemen și militiile din Irak. În plus, sprijinul pentru Bashar al-Assad, președintele Siriei, a fost eliminat în ultimele luni, menționează sursa citată.
Khamenei, în vârstă de 86 de ani, conduce din 1989 și deține controlul suprem asupra armatei, serviciilor de securitate și aparatului judiciar. El răspunde pentru toate deciziile importante în țară, în special cele legate de relațiile cu SUA, pe care le acuză de intenții de schimbare a regimului. Deși poartă o aversiune profundă față de Occident, el a arătat uneori disponibilitatea de a face concesii, pentru a menține puterea. În 2013, a folosit pentru prima dată conceptul de „flexibilitate eroică”, pentru a justifica compromisurile temporare pentru atingerea scopurilor strategice, precum acceptarea armistițiului în războiul cu Irak în 1988 sau acordul nuclear din 2015, pe care anterior l-a criticat vehement.
Analistul Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace, afirmă că „un accident al istoriei” a transformat un „președinte slab într-un lider suprem, inițial slab, apoi foarte puternic”. El adaugă că „în ultimele 18 luni, axa rezistenței” împotriva Israelului și a Occidentului, coordonată de Khamenei, începe să se destrame, pe fondul conflictelor în regiune și a pierderilor de influență.
Conform Digi24.ro, în ciuda unei poziții finale extrem de ferme, Khamenei și-a pregătit de-a lungul anilor forțele de securitate pentru a evita ca orice grup rivale din interiorul Iranului să-i pună în pericol autoritatea. În plus, controlul său asupra unei vaste rețele financiare, inclusiv asupra imperiului Setad, evaluat la zeci de miliarde de dolari, îi permite să susțină milțiile șiite din Irak, Liban și Yemen, și să mențină influența sa regională. În același timp, a fost implicat în reprimatea violentă a protestelor din 2009 și 2022, legate de acuzațiile de fraudă electorală și moartea tinerei Mahsa Amini.
Khamenei a avut și o biografie tumultoasă, fiind supus unor torturi în 1963 și fiind condamnat pentru activism politic sub regimul sahului. După revoluție, a devenit ministru adjunct al apărării și s-a apropiat de Garda Revoluționară în timpul războiului cu Irakul. A fost ales lider suprem în 1989, ca succesor al lui Khomeini, deși nu avea o popularitate la fel de mare.
Potrivit experților, Khamenei este văzut ca un lider secret, adesea temător de trădare, după tentativa de asasinat din 1981. În cele din urmă, dacă va fi nevoie, rămâne dispus să facă concesii pentru a asigura supraviețuirea sistemului său, deși rămâne extrem de sceptic la adresa Occidentului și SUA.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
