Ucraina a reușit să scufunde una dintre navele de război ale Rusiei în Marea Neagră. Conform revistei Time, aceasta este a treia navă pierdută de Flota rusă de la Marea Neagră, după pierderea celor două nave, Serghei Kotov și Țezar Kunikov, luna trecută. Aceste incidente ridică o întrebare crucială: este oare flota navală tradițională depășită de noile tehnologii precum dronele?
Pierderea navelor Kotov și Kunikov, alături de fregata amiral Moskva, care s-a prăbușit pe fundul Mării Negre, demonstrează importanța teatrului de război din Ucraina, care a devenit principalul conflict naval după Războiul Malvinelor, acum mai bine de patru decenii. Ceea ce este și mai surprinzător este că Ucraina nu mai are nicio navă militară de mari dimensiuni pentru a face față Rusiei, dovedind astfel că flotele navale tradiționale ar putea fi oare de domeniul trecutului. Totuși, există câteva argumente care trebuie luate în considerare.
Potrivit unui studiu realizat de Colegiul de Război Naval din SUA, războiul naval modern se bazează pe cantitate. De aceea, numărul de nave combatante, precum și capacitatea de a le înlocui rapid, joacă un rol crucial într-un conflict naval. Un exemplu elocvent este flota americană din al Doilea Război Mondial, care a reușit să-și mărească numărul de nave de la 478 la 6.768 în timpul luptelor cu Japonia. Astfel, dronele și rachetele utilizate de Ucraina reprezintă o nouă abordare a tacticilor tradiționale de război naval.
Cu toate acestea, puterea navală rămâne la fel de importantă ca niciodată înainte în ceea ce privește securitatea națională. Acest lucru se datorează relației strânse dintre societățile moderne și marea în care trăim, în care conectivitatea maritimă physical și digitală joucă un rol esențial în prosperitatea pieței libere. De exemplu, 97% din internet și o mare parte din alimentarea de energie la nivel internațional depind de rețelele subacvatice care străbat rutele maritime comerciale. În absența protecției navale, aceste rețele pot fi ușor destabilizate și sabotate, așa cum s-a întâmplat în locuri precum Somalia, Tonga, Marea Britanie sau Taiwan. În plus, capacitățile avansate ale militanților Houthi din Yemen au demonstrat deja cât de vulnerabil este comerțul global pe mare și aprovizionarea cu produse de bază.
Deși Rusia, China și Iran au înțeles importanța conectivității maritime și au început să investească masiv în tehnologia și forțele navale, Statele Unite și aliații săi din Europa și Asia nu stau degeaba. Japonia a anunțat că va investi suma record în Apărare, iar Australia vrea să-și dubleze numărul de nave de suprafață. Într-o lume aflată în continuă competiție, flotele navale sunt considerate drept cel mai bun instrument de descurajare, iar baza industrială care le susține trebuie să fie prioritatea pentru a putea face față provocărilor viitoare.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
