Economia eurozonei scapă pe ultima sută de metri de recesiune, conform datelor recente publicate de Eurostat și citate de AFP, prin creșterea cu 0,1% a Produsului Intern Brut (PIB) din ultimul trimestru al anului 2023. Aceste cifre depășesc estimările analiștilor de la Bloomberg și Factset, care prevedeau o scădere de 0,1% și intrarea în recesiune tehnică a regiunii cu monedă unică. În 2023, economia europeană a fost afectată de politicile stricte ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a ține sub control inflația. Criza creditelor a avut un impact asupra investițiilor și consumului, în detrimentul exporturilor, care au suferit din cauza încetinirii cererii globale. Astfel, zona euro a rămas blocată în stagnare, cu o creștere a PIB-ului în jurul valorii de zero: +0,1% în primele trei luni, +0,1% în perioada aprilie-iunie, urmată de -0,1% și 0% în următoarele trimestre. Totuși, există diferențe notabile între țările din zona euro. Spania, susținută de turism, a înregistrat o creștere de 2,5%, în timp ce Franța s-a descurcat mai bine decât media, cu o creștere de 0,9%. În schimb, Germania, cea mai puternică economie europeană, a înregistrat o scădere de 0,3%, cauzată de criza din sectorul industrial și costurile mari ale energiei. De asemenea, performanța slabă a zonei euro este în mare parte atribuită slăbiciunii Germaniei, a cărei model de afaceri, bazat pe energie ieftină din Rusia și un comerț intens cu China, a fost perturbat de evenimentele geopolitice, conform Reuters. Comisia Europeană urmează să-și publice noile previziuni de creștere pentru 2024 la 15 februarie, iar estimările anterioare de 1,2% ar putea fi revizuite în scădere, având în vedere tensiunile din Orientul Mijlociu, avertizează comisarul european Paolo Gentiloni.