România înregistrează cea mai mare inflație din UE, cu 8,6% în noiembrie

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în noiembrie 2025, însă România continuă să aibă cele mai mari scumpiri, cu o inflație de 8,6%, potrivit datelor Eurostat. Profesorul de economie Ovidiu Folcuț notează că această situație afectează puternic puterea de cumpărare a populației, întrucât veniturile nu țin pasul cu majorările de prețuri, confruntându-se astfel o presiune economică considerabilă.

👉Explicațiile profesorului Folcuț privind evoluția prețurilor în România

Profesorul Ovidiu Folcuț a explicat pentru Digi24.ro că „același produs pe care îl cumpăram acum șase luni sau un an este mai scump astăzi”, subliniind că media inflației în România este în jur de 10%, deși unele produse s-au scumpit semnificativ mai mult. Aceasta indică o decuplare tot mai evidentă a României față de restul statelor europene în ceea ce privește evoluția prețurilor.

În plus, specialistul atrage atenția că inflația afectează mai ales persoanele cu venituri mici, pentru care ponderea cheltuielilor zilnice în bugetul lunar este mai mare. „Chiar dacă salariile au crescut, oamenii nu își permit mai multe lucruri. Din contră, cumpără mai puțin, deși încasează sume mai mari”, a spus Folcuț, evidențiind erodarea continuă a puterii de cumpărare.

👉Situația inflației în UE și România conform datelor Eurostat

Eurostat arată că în noiembrie 2025 rata anuală a inflației în UE a coborât de la 2,5% în octombrie la 2,4%. Cele mai mici creșteri s-au înregistrat în Cipru (0,1%), Franța (0,8%) și Italia (1,1%), în timp ce în România inflația a urcat de la 8,4% la 8,6%, poziționând țara pe primul loc în Europa la acest capitol. Alte țări cu rate ridicate sunt Estonia (4,7%) și Croația (4,3%).

În zona euro, rata anuală a inflației a fost stabilă, la 2,1%, ușor peste ținta BCE de 2%. Serviciile au fost principala sursă a inflației, cu o contribuție de 1,58 puncte procentuale, urmate de alimente, alcool și țigări. Energia a avut o contribuție negativă de minus 0,04 puncte procentuale, reducând puțin presiunea inflaționistă.

Profesorul Folcuț a avertizat că presiunile inflaționiste vor persista în contextul liberalizării prețului la gaze și a dezbaterilor privind creșterea unor taxe. „Liberalizarea prețului la gaze va avea un impact nu doar asupra facturilor populației, ci și asupra companiilor, care vor transfera mai departe aceste costuri în prețuri. Impactul va fi general, nu va rămâne doar la nivelul serviciilor”, a precizat el.

Estimările indică o păstrare a inflației la un nivel ridicat, între 6 și 7% în 2026, ceea ce va continua să afecteze nivelul de trai chiar și în condițiile unor creșteri salariale. „În termeni reali, oamenii sărăcesc de la un an la altul, chiar dacă, pe hârtie, câștigă mai mult”, a subliniat Folcuț, care a recomandat autorităților să comunice cu onestitate și să evite promisiunile imposibil de realizat pe termen scurt.