Măsurile anunţate de Ministerul Educaţiei cresc norma didactică cu 2-4 ore, aduc clase mai numeroase şi reorganizează reţeaua şcolară. Marina Manea şi Iulian Cristache avertizează: fără studiu de impact şi fără dialog real, reforma riscă să bulverseze sistemul. Anul şcolar 2025–2026 aduce modificări importante pentru profesori, odată cu intrarea în vigoare a noilor proceduri de reorganizare a unităţilor şcolare, publicate în Monitorul Oficial. Aceste schimbări au stârnit dezbateri intense între Ministerul Educaţiei, cadrele didactice şi sindicate, atât din cauza impactului direct asupra normelor didactice, cât şi din cauza modului în care au fost comunicate. Una dintre cele mai controversate măsuri este creşterea normei didactice cu 2-4 ore. Marina Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, atrage atenţia asupra consecinţelor acestei măsuri. „Patru ore în plus înseamnă şi 30 de elevi în plus… un efort suplimentar pentru un profesor de a răspunde la aceste nevoi particulare”, a spus fostul secretar de stat în timpul emisiunii Viitor pentru România de la Prima News. Această creştere presupune adesea deplasarea profesorilor între mai multe unităţi şcolare pentru completarea normei, lucru dificil mai ales în mediul rural. Reforma prevede şi comasarea unor unităţi de învăţământ, ceea ce poate duce la clase mai aglomerate şi la reducerea personalităţii juridice a unor şcoli. Criticii măsurii avertizează că aceste schimbări trebuie adaptate la realităţile fiecărei comunităţi, pentru a nu afecta calitatea educaţiei. Iulian Cristache, fost preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, consideră că schimbările au fost introduse fără un studiu de impact. „Nu aş fi început reforma cu educaţia… aş fi făcut un studiu de impact să vedem ce înseamnă această reformă”, spune Iulian Cristache. El avertizează că efectele nu se rezumă la câteva ore suplimentare, ci pot crea „o bulversare generală” în sistem. O problemă comună semnalată de ambii invitaţi este lipsa unei comunicări eficiente între autorităţi şi profesori. Manea subliniază că modul în care sunt anunţate măsurile influenţează direct acceptarea lor. „Dacă s-ar fi comunicat mai bine, fiecare profesor ar fi înţeles să pună umărul la a redresa economia”, opinează Marina Manea. Cristache completează că reformele trebuie să fie însoţite de un „pachet complex” de măsuri care să aducă valoare adăugată întregului sistem educaţional. Pe fondul acestor schimbări, începutul anului şcolar 2025–2026 se anunţă tensionat, cu posibile proteste sindicale şi cu presiuni suplimentare asupra cadrelor didactice. Atât Marina Manea, cât şi Iulian Cristache sunt de acord că, dincolo de dezbaterile publice, obiectivul comun trebuie să rămână calitatea educaţiei şi sprijinul pentru elevi. Anamaria Năstase şi Andrei Ştefan Puiu, elevi la Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Bucureşti, atrag atenţia că reforma educaţiei trebuie să ţină cont şi de perspectiva celor care învaţă în sistem. În contextul noilor modificări din sistemul de învăţământ, care prevăd creşterea normei didactice pentru profesori şi reorganizarea reţelei şcolare, doi elevi ai Colegiului Naţional „Grigore Moisil” din Bucureşti au vorbit, în emisiunea „Viitor pentru România” difuzată pe Prima News, despre cum văd aceste schimbări din perspectiva celor direct afectaţi – elevii. Anamaria Năstase consideră că orice reformă trebuie să fie precedată de consultări reale, în care vocea elevilor să fie ascultată şi luată în calcul. „Ar trebui să fie mai multe discuţii între profesori şi elevi, să vedem ce funcţionează şi ce nu. Dacă doar se schimbă din pix, fără să ne întrebe pe noi, nu cred că va merge”, spune eleva. Ea subliniază că elevii sunt cei care resimt direct efectele modificărilor curriculare şi organizatorice, iar lipsa de dialog poate duce la măsuri ineficiente. În opinia sa, o comunicare constantă între profesori şi elevi ar permite adaptarea procesului de predare la nevoile reale din clasă, evitând măsuri care rămân doar pe hârtie. Andrei Ştefan Puiu atrage atenţia asupra impactului pe care creşterea numărului de ore îl poate avea asupra vieţii şcolare şi personale a elevilor. „Nu cred că orele în plus sunt soluţia. Deja programul e încărcat şi ne e greu să facem faţă, mai ales dacă avem şi activităţi în afara şcolii”, susţine elevul de la ”Grigore Moisil”. Pentru Andrei, timpul petrecut la şcoală trebuie echilibrat cu activităţile extraşcolare şi cu odihna. Elevul subliniază că o zi de şcoală prea lungă nu garantează o educaţie mai bună şi că accentul ar trebui pus pe calitatea predării şi pe eficienţa metodelor, nu doar pe cantitate. Declaraţiile celor doi vin într-un moment în care modificările propuse de Ministerul Educaţiei au generat discuţii aprinse în rândul profesorilor, sindicatelor şi părinţilor. Măsurile prevăd creşterea normei didactice cu 2 ore pentru majoritatea profesorilor şi cu 4 ore pentru cei cu peste 25 de ani vechime, comasarea unor unităţi de învăţământ şi posibila creştere a numărului de elevi în clasă. În timp ce autorităţile argumentează că aceste schimbări sunt necesare pentru eficientizarea sistemului şi reducerea cheltuielilor, criticii avertizează că efectele pot fi negative asupra calităţii actului educaţional. Elevii, deşi rar consultaţi oficial în astfel de procese, pot oferi o perspectivă unică, bazată pe experienţa lor zilnică în şcoli. Atât Ana Maria, cât şi Andrei au subliniat în emisiune importanţa implicării tinerilor în dezbaterea despre viitorul educaţiei. În opinia lor, schimbările reale şi benefice se pot produce doar atunci când toate vocile din sistem – profesori, părinţi, elevi şi autorităţi – se întâlnesc la aceeaşi masă şi îşi asumă un dialog constructiv. Mesajul transmis de cei doi este clar: reforma nu trebuie să fie doar un set de măsuri tehnice impuse de sus în jos, ci un proces participativ, în care nevoile şi realitatea din sălile de clasă să fie punctul de plecare. Andrei Ştefan Puiu şi Anamaria Năstase sunt membri ai ARCAS Team, o echipă de 12 elevi de la ”Grigore Moisil”, cu toţii fascinaţi de explorarea spaţiului.