Premierul Ilie Bolojan a susținut, marți, 2 septembrie, o conferință de presă dedicată angajării răspunderii și reformei în administrația locală. Prim-ministrul României a explicat de ce s-au blocat tăierile din administrație. „Zona de administrație locală e un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială. Iar controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile riscăm să ne întoarcem anul viitor în situația din acest an Pe primele 6 luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele 6 luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă sau vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea. Pachetul pe administrație avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primării. Pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord Ați auzit cifre de reduceri, și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor. Am decis să facem o analiză și în această după-amiază veți avea un link în care toate aceste calcule vor fi publice și se va vedea pe fiecare județ și pe fiecare localitate care este numărul maxim de posturi aprobate, care ar fi simulările de reduceri de personal și pe ultima coloană veți vedea cine are personal în plus și câte au personalul calculat corect. Va fi și o primă oglindă a administrației din România pe care să o puteți analiza și atunci, foarte simplist, aș vrea să vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vreți să avem o reducere de cinci la sută înseamnă pe principiul pe care l-am arătat că trebuie să reducem cu 40% ca să avem efecte. Am făcut o astfel de simulare și în sub 1000 ar trebui redus personalul în această ipoteză, asta înseamnă că în aceste localități cu siguranță există personal supradimensionat, fără dubiu. Avem totalul numărului maxim de posturi care sunt aprobate în România – 190.000. Numărul de posturi aprobate prin organigrame este de 164.000, iar numărul de posturi efectiv ocupate este de 129.000. Între numărul maxim și numărul ocupat sunt 32% posturi care nici nu au fost înființate sau care sunt vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% această coloană, înseamnă că nu atingi niște posturi ocupate, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Dacă am face un calcul de 10%, ar însemna o reducere de 40% la nivelul maxim, iar pentru 15% ar trebui să aplicăm un procent de 45%. La 10% reducere de personal ar fi vorba de aproximativ 13.000 de posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale. Indiferent că se impune de undeva sau nu se impune, cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii care-i colectează de la cetățeni este o miză importantă. Dacă, de exemplu, în județul Bihor s-au făcut schimbări cu viteză mare, este și pentru că din milioanele de euro economisite în fiecare an din aceste cheltuieli s-au dus banii în investiții, s-au atras fonduri europene și, în felul acesta, schimbările se fac cu viteză mai mare Nu este un lucru ușor reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli, pentru că astea sunt cotate ca niște vești proaste. Nu sunt foarte mulți oameni dispuși să și le asume, dar trebuie să le facem. Altfel, structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală pe care știu că o putem duce, dar trebuie să respectăm aceste lucruri.”, a spus Ilie Bolojan.