Sfantul Policarp este sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 23 februarie. S-a nascut in temnita, in jurul anului 70, la Efes, deoarece parintii sai fusesera inchisi pentru ca nu lepadasera credinta in Hristos. La botez a primit numele Pangratie. Din scrierile Sfantul Irineu aflam ca Sfântul Policarp a fost ucenic al Sfantului Apostol Ioan. Inainte ca parintii lui sa fie martirizati, este dat in grija Calistei, o femeie bogata si credincioasa. Potrivit traditie, Pangratie va da saracilor tot ce va gasi in hambarele acesteia. Ca mama sa adoptiva sa nu fie tulburata de milostenia sa, se va ruga lui Dumnezeu si in urma rugaciunii, hambarele s-au umplut la loc. Datorita acestei minuni, Calista i-a schimbat numele din Pangratie in Policarp, adica „cel cu multe roade“. Sfantul Policarp a fost hirotonit diacon si preot de Sfantul Vucol. Episcopii prezenti la inmormantarea Sfantului Vucol, l-au hirotonit episcop. Sfantul Policarp in vizita la papa Anicet (154-168) Sfantul Policarp, inainte de a fi martirizat, calatoreste la Roma cu scopul de a rezolva problema datei pascale. In vremea aceea,existau diferente legate de sarbatorirea Pastilor: unii serbau Invierea Domnului pe data de 14 Nisan (aprilie), indiferent in ce zi a saptamanii cadea, deci in acelasi timp cu Pastile evreiesc, iar altii in prima duminica, dupa 14 Nisan. Desi cei doi nu au ajuns la un acord, ei au ramas uniti. Sfantului Policarp i se descopera modul in care va muri Cu cateva zile inainte de a fi martirizat, a avut o vedenie: a vazut perna pe care dormea arsa in foc. Asa a inteles ca avea sa fie aruncat in foc. La insistenta proconsulului Quadrat de a blestema pe Hristos, Policarp i-a raspuns: „De 86 de ani ii slujesc si nu mi-a facut nici un rau; cum pot eu sa blestem pe imparatul meu, pe Acela care m-a mantuit?” Pentru ca refuza sa jertfeasca zeilor, primeste pedeapsa de a fi aruncat in foc. Pentru ca focul nu se atingea de el, a fost strapuns cu sabia, insa, atat de mult sange a curs din el incat a stins focul. La rugamintea evreilor, trupul sau lipsit de viata a fost ars. Osemintele sale cele „mai cinstite decat pietrele pretioase si mai scumpe decat aurul“ au fost luate de crestini. Sfintele moaste ale Sfantului Policarp sunt in Franta, pentru ca au fost luate de latini in timpul cruciadelor, iar o particica se pastreaza in Manastirea Zografu din Muntele Athos. Epistola catre Filipeni a Sfantului Policarp Sfantul Irineu al Lyonului marturiseste ca Sfantul Policarp a scris mai multe epistole „catre Bisericile vecine, pentru a le intari, si catre unii frati pentru a-i preveni si a-i indemna“. Dintre acestea, doar una a supravietuit, si anume, Scrisoarea sau Epistola catre Filipeni, pastrata doar intr-o traducere latina. Epistola prezinta invatatura despre intruparea, moartea si invierea Domnului, impotriva celor care sustineau ca Hristos a avut un trup aparent si a filosofilor pagani. Cuprinsul ei indeamna la rugaciune pe conducatorii statului si ofera sfaturi practice pentru pastrarea credintei in Hristos. Troparul Sfantului Policarp Imbelsugand rodirea Smirnei prin rugul cel mucenicesc, nemistuita mladita in vapaie te-ai aratat. Cortul tau s-a adus jerfa, dospind catre Dumnezeu, neamurilor hrana sfintita, Ierarhe Policarp. Slava milostivirii lui Hristos, celei aratate in tine cu lucrarea de mari minuni careia ne invredniceste a fi partasi prin rugaciunea ta. (Adrian Cocosila) Rugaciune catre Sfantul Mucenic Policarp Sfinte, de Dumnezeu fericite, Policarp, in rugaciunile tale cele de-a pururea pomeneste-ne ca, revarsandu-se milostivirea lui Dumnezeu peste noi, sa ne invrednicim, mult roditorule, de cele spre viata ale Duhului roade: in inima, dragostea: cu ochii privind catre Dumnezeu, in cuget bucuria cea duhovniceasca; mintea umpland-o cu neincetata rugaciune, pacea in sufletul nostru; in piept asezand suspinarea pentru pacate, in toate indelunga rabdare; chipului celui dinlauntru, bunatatea, in maini facerea de bine; in urechi punand ascultarea Sfintelor Scripturi, iar pe limba marturisirea adevarului, neclintiti intru dreapta credinta; glasului, blandetea; pantecele pecetluit cu infranarea si in tot trupul curatia. Ca sa ne invrednicim a fi mostenitori ai bucuriei celei vesnice si partasi ai Imparatiei cerurilor. Amin. Tot astazi se face pomenirea: – Sfintilor Cuviosi Ioan, Moise, Antioh si Antonin; – Sfintei Cuvioase Gorgonia, sora Sfantului Grigorie Teologul; – Sfintei Mucenite Tea; – Sfantului Mucenic Clement; – Sfantului Cuvios Mucenic Damian; – Sfintilor Cuviosi Zevina, Polihroniu, Moise si Damian; – Sfantului Cuvios Damian de la Manastirea Esfigmen (Muntele Athos).