creștere a probelor care demontează acuzațiile DNA în dosarul lui Mircea Ungureanu
Numărul de probe și de martori care contrazic acuzațiile Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cazul omului de afaceri Mircea Ungureanu din Slatina a crescut semnificativ. Aceste declarații pun sub semnul întrebării scenariul prezentat în rechizitoriul trimis instanței, relatează olt-alert.ro.
Sursele judiciare notează că, în dosar, nu mai există prea multe elemente care să susțină acuzațiile grave ale procurorilor. Unul dintre principalele puncte de conflict vizează modul în care a fost realizat proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere din comuna Vitomirești, demarat în 2019 și finanțat din fonduri publice. În rechizitoriul DNA se susținea că s-au plătit lucrări neefectuate, iar asfaltul ar fi fost turnat direct pe pământ. Aceste afirmații sunt însă contrazise de martorii audiați recent, inclusiv de un administrator de firmă din Galați, citat de sursa menționată.
Potrivit acestora, asfaltul a fost turnat pe o fundație din pietriș și piatră spartă, nu direct pe pământ. Ambii martori, implicați frecvent pe șantier, au confirmat că stratul de asfalt a fost realizat pe fundație, susținând că au fost acolo de cel puțin doi până la trei ani, frecvent. Avocatul Razvan Craciunas, apăratul lui Ungureanu, citează declarațiile acestora, explicând că situația contrazice total expertiza efectuată de DNA, care susținuse că asfaltul s-a turnat direct pe teren.
Conform informărilor, expertiza tehnică a fost realizată de un specialist în drumuri și poduri, ales de procurori, și a fost considerată corectă de către cei din dosar. Însă, după ce procurorul a cerut un supliment pentru această expertiză, concluziile specialistului s-au schimbat radical, ceea ce a condus la un nou conflict în dosar. Potrivit unui alt expert, realizat la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcții Olt, stratul de asfalt a fost turnat pe o fundație și nu direct pe sol, susțin cei implicați.
Avocatul Craciunas solicită acum realizarea unei noi expertize, bazată pe noile date și observații. El mai adaugă că, din cauza modului în care a fost administrat probatoriul, inclusiv expertiza, sunt în prezent multe neclarități și dubii. De exemplu, se contestă valabilitatea unor documente susținute de procurori ca fiind procese-verbale de recepție, dar care, în realitate, reprezentau doar etape de lucru și nu confirmau finalizarea proiectului.
Potrivit mărturiilor celor implicați, acuzațiile DNA sunt din ce în ce mai fragile, iar sprijinul aparent acordat de președinta de ședință, Mihaela Botea, pare să se clatine, pe măsură ce instanța analizează probele prezentate. În acest context, se pare că justa justiție își urmărește cursul, iar în fața judecătorului, în mod normal, atât apărările, cât și acuzațiile trebuie să fie tratate în mod egal, notează olt-alert.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
