În amintirea Sfintei Muceniţe Ecaterina şi a Sfântului Mare Mucenic Mercurie
Sfânta Muceniţă Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. Cunoscătoare de limba greacă şi latină, cu cunoştinţe solide de astronomie şi oratorie, Ecaterina a primit două viziuni care i-au schimbat radical viaţa. În acestea, Hristos i-a oferit un inel de logodnă, îndemnând-o să nu accepte alt mire pământesc.
Imediat după aceste viziuni, Ecaterina a început să condamne idolatria şi credinţele păgâne, purtând discuţii publice cu filosofi şi reuşind chiar să-i convertească la creştinism. Nevoit să o înfrunte în faţa unei adunări de filosofi păgâni, împăratul Maximian a asistat la convertirea tuturor participanţilor, care apoi au fost arşi pentru credinţa lor. Sfânta Ecaterina a fost decapitată, iar tradiţia spune că din cap i-a curs lapte în loc de sânge, iar trupul i-a fost dus de îngeri pe Muntele Sinai.
Potrivit olt-alert.ro, Sfânta Ecaterina este ocrotitoarea studenţilor teologi din Bucureşti, iar Biserica Colţea păstrează o părticică din moaştele sale. Paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” îi poartă hramul. De asemenea, Sfântul Mare Mucenic Mercurie, născut scit şi războinic al Imperiului Roman, a apărat creştinismul în timpul împăraţilor Decius şi Valerian, fiind ucis pentru credinţa sa în Capadocia.
Moaştele Sfântului Mercurie, care s-au arătat miraculos albe ca zăpada şi au răspândit o mireasmă îmbietoare după moarte, sunt păstrate cu cinste în Bucureşti, pe strada Constantin Brâncuşi. Conform tradiţiei, el continuă să ofere ajutor celor care îi cinstesc amintirea, iar în ziua pomenirii lui şi a sfinţilor mucenici apropiaţi, credincioşii aduc mulţumiri prin rugăciuni şi cântări.