Somnul ar trebui să refacă organismul, însă nu orice poziție oferă odihna dorită. Specialiștii atrag atenția că anumite posturi pot afecta respirația și oxigenarea creierului. În timp, acest obicei aparent inofensiv ar putea contribui la probleme neurologice și de sănătate generală. Dormitul pe burtă pare confortabil, dar studiile îl indică drept cel mai dăunător. În această poziție, gâtul se răsucește, coloana se arcuiește, iar pieptul este comprimat. Rezultatul: o capacitate respiratorie redusă și o oxigenare mai slabă a creierului. Cercetările arată că dormitul pe burtă poate limita debitul cardiac și crește presiunea arterială pulmonară. În cazuri extreme, ventilația deficitară duce la hipooxigenarea țesutului cerebral. La sugari, riscul este chiar mortal, fiind asociat cu moartea subită. Astfel, „poziția care înfometează creierul de oxigen” nu este doar o expresie plastică, ci o realitate documentată medical. Pe durata somnului, creierul nu se oprește, ci se curăță de deșeurile metabolice. Acest proces se realizează prin sistemul glimfatic, activ mai ales când corpul este aliniat corect. Dacă respirația este îngreunată sau circulația scade, acest mecanism devine mai lent. Lipsa oxigenului afectează memoria, concentrarea și procesele cognitive. În timp, somnul necorespunzător nu doar obosește, ci afectează sănătatea cerebrală în profunzime. Experții recomandă două variante principale. Dormitul pe o parte menține coloana neutră și permite o respirație mai liberă. Poziția pe spate, în condiții ideale, asigură o aliniere corectă, dar poate fi problematică pentru cei care sforăie sau suferă de apnee. Pentru majoritatea adulților sănătoși, dormitul lateral oferă echilibrul optim între confort și oxigenare. O pernă între genunchi ajută la menținerea șoldurilor drepte. Dacă există apnee sau sforăit sever, poziția ușor ridicată este benefică, scrie Ziare.com. Somnul ideal durează între 7 și 9 ore. Sub 6 ore sau peste 9 ore pe noapte cresc riscurile pentru sănătate. Orele de somn ar trebui să fie noaptea, între 22:00 și 6–7 dimineața. Este bine să eviți o singură poziție pe durata nopții. Schimbarea ușoară a posturii reduce presiunea locală și îmbunătățește circulația. Un studiu din 2025 a arătat că persoanele care se mișcă moderat în somn au o calitate mai bună a odihnei. Cu 30–60 de minute înainte de culcare, lumina trebuie redusă, iar temperatura camerei menținută la 16–19 °C. Aceste condiții sprijină oxigenarea și curățarea glimfatică. Postura de somn greșită nu afectează doar mușchii, ci și circulația și fluxul cerebral. Dormitul pe burtă comprimă abdomenul, restricționează respirația și poate influența negativ drenajul venos al creierului. În schimb, poziția laterală favorizează curățarea glimfatică, adică procesul prin care creierul elimină toxinele. Hipoxia ușoară, repetată noapte de noapte, contribuie în timp la declin cognitiv și pierdere de volum cerebral, arată studiile recente. Dacă ai obiceiul să dormi pe burtă, folosește o pernă de corp pentru a evita rostogolirea. Alege perne subțiri, care nu forțează gâtul, și o saltea cu fermitate medie. O pernă între genunchi menține alinierea corectă a șoldurilor. Respectă o oră fixă de culcare, evită mesele grele și cofeina seara și aerisește bine camera. Un flux constant de aer proaspăt asigură oxigenarea necesară creierului, notează timesofindia.com.