Senatul adoptă tacit Ordonanța Trenulet, între măsuri fiscal-bugetare și controverse
Senatul României a adoptat, luni, în mod tacit, Ordonanța Trenulet, care conține măsuri fiscal-bugetare, aprobate de Executiv la sfârșitul anului trecut. Potrivit informațiilor furnizate de olt-alert.ro, aceste măsuri vizează "asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice", având ca efect reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor.
Ordonanța a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința plenară în care a fost adoptată tacit. "Aceste soluții sunt aprobate în contextul în care România și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031", a explicat inițiatorul ordonanței.
Criticii din partea opoziției s-au făcut auziți în legătură cu faptul că Ordonanța Trenulet nu a fost dezbătută în detaliu. Senatorul USR, Violeta Alexandru, a afirmat că absența dezbaterii este motivată "de frică", iar liderii din AUR și POT au cerut o reanalizare a măsurilor în comisii.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a menționat că elaborarea normelor pentru taxa pe construcții speciale, denumită "taxa pe stâlp", a demarat și că toate sectoarele vor fi invitate la consultări pentru a finaliza aceste reglementări până la sfârșitul lunii martie. "Fiecare sector trebuie tratat diferit, având în vedere diversitatea construcțiilor speciale", a adăugat ministrul.
Ordonanța introduce, de asemenea, măsuri referitoare la impozitele pe construcții, stipulând că impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente la data de 31 decembrie a anului anterior. Aceasta se aplică inclusiv clădirilor din parcurile industriale.
Guvernul a emis, în paralel, o ordonanță de urgență care aduce modificări la Ordonanța Trenulet. Aceasta permite angajări în instituțiile publice care prestează servicii medicale și reglementează plata muncii efectuate de polițiști și militari în zilele libere. O derogare recentă a fost introdusă ca urmare a protestelor polițiștilor, care au cerut modificări privind drepturile financiare.
Se precizează că, în cazul companiilor de stat sau la care statul este acționar majoritar, va fi permisă creșterea cheltuielilor salariale și ocuparea posturilor vacante. O altă modificare importantă vizează impactul concedierilor colective, stabilind că se pot oferi compensații în limita a 12 salarii.
Aceste măsuri vin într-un context economic complex, iar implementarea lor va fi atent monitorizată, fiecare sector având propriile particularități care necesită abordări adaptate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
