Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Asociația Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale (ADAMEF), care reprezintă peste 80% din piața caselor de marcat din România, a transmis o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul legislativ ce prevede introducerea unei „case de marcat virtuale”. Potrivit ADAMEF, măsura ar putea afecta negativ securitatea și controlul fiscal, informează %source%.
ADAMEF subliniază că propunerea legislativă reprezintă o schimbare fundamentală care ar muta o funcție fiscală vitală dintr-un ecosistem certificat și auditat de stat către o zonă insuficient reglementată, lipsită de standarde clare și de trasabilitate. „Fiscalitatea riscă să fie transformată într-un experiment tehnologic cu mize bugetare majore”, avertizează asociația.
Casa de marcat este definită drept un „martor fiscal” și nu o simplă imprimantă, astfel că înlocuirea ei cu o aplicație mobilă nesecurizată ar elimina controlul statului asupra acestei funcții, generând un mediu fragmentat și vulnerabil la fraude. În plus, în contextul actual, când există riscuri energetice ce pot produce pene de curent, aparatele fiscale clasice asigură continuitate în înregistrarea tranzacțiilor comerciale.
Un aspect esențial menționat de ADAMEF este că bonul fiscal este, din 2018, un document digital ce este generat, stocat și transmis electronic către ANAF, fiind integrat în sistemele informatice de control fiscal. Echipamentele moderne pot transmite bonul digital direct clientului prin SMS sau email, răspunzând astfel nevoilor comercianților mobili fără a pierde siguranța fiscală.
Mai mult, pentru mobilitate, pe piață există deja soluții fiscale omologate, inclusiv pe tablete și telefoane, care respectă cerințele legale privind criptarea, jurnalizarea și protecția fiscală, eliminând astfel necesitatea unei case de marcat virtuale care nu ar respecta aceste standarde. Aplicațiile uzuale de contabilitate nu sunt certificate sau verificate și nu oferă garanțiile necesare pentru funcția fiscală.
ADAMEF prezintă ca exemplu experiența Republicii Cehe, care în 2016 a introdus un sistem electronic EET pentru înregistrarea vânzărilor în timp real. După mai mulți ani, în 2023, autoritățile cehe au renunțat la acest sistem datorită costurilor ridicate și lipsei eficienței în colectarea fiscală. Aceasta confirmă că o fiscalizare software fără o bază tehnică sigură poate deveni instabilă și dificil de administrat.
Asociația solicită o abordare responsabilă și profesionistă, în acord cu Directivele Europene, și consultări reale cu mediul de afaceri înainte de orice modificare legislativă privind infrastructura fiscală. „Cerem inițiatorilor să-și reevalueze proiectul de lege și le stăm la dispoziție pentru consultări directe”, mai precizează ADAMEF.
Într-o declarație recentă, Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a anunțat că contractele de asigurare de garanţii-clasa XV încheiate cu societatea Euroins Asigurare Reasigurare SA vor înceta de drept pe data de 5 februarie 2024. Potrivit FGA, până la această dată, vor mai fi valabile 3.145 de poliţe de asigurare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL), a anunțat că intenționează să prelungească schemă de plafonare-compensare a prețurilor din energie până în martie 2025. Declarația a fost făcută miercuri și a fost primită cu entuziasm de către clienții finali și companiile din economia românească.
Depozitele în lei ale rezidenţilor din România au avut o creştere semnificativă în luna noiembrie 2023, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. Potrivit raportului, în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, depozitele în lei au reprezentat 70%, ajungând la nivelul de 401,755 miliarde de lei.
