Trump se amână în decizia de a interveni militar împotriva Iranului, chiar dacă a luat o pauză în planul de a ordona un atac major
Președintele Donald Trump a decis să nu ia o poziție clară privind posibilitatea unui atac asupra Iranului pentru următoarele două săptămâni, notează digi24.ro. Potrivit unei analize CNN, această amânare nu indică neapărat slăbiciune, ci poate fi o strategie de a evalua cel mai bun moment pentru decizie, în condiții de tensiune crescută.
Brett McGurk, fost oficial de rang înalt al Casei Albe și Departamentului de Stat, afirmă că “toți ne dorim o soluție diplomatică. Iar o limită fermă de timp poate fi foarte eficientă”. El adaugă că, dacă această limită se încheie fără un acord diplomatic, atunci președintele trebuie să fie pregătit pentru acțiuni militare. Cu toate acestea, istoricul imprevizibilității lui Trump ridică întrebări dacă acesta va folosi timpul de manevră pe care îl are. În ambele sale mandate, el a impus termene limită de două săptămâni pentru acțiuni, dar de multe ori nu a întreprins nimic, amânând decizii importante.
Casa Albă părea aproape de un bombardament asupra centralei nucleare Fordo din Iran, dar Trump s-a retras de la asta după analiza opțiunilor. Potrivit, citând informații din surse apropiate, Trump a considerat inițial ca de perioada aceasta să depindă dacă va da ordinul de atac sau nu. Sănătatea vieții militare și riscurile geopolitice ale unui conflict regional sunt, însă, unele dintre cele mai mari temeri ale administrației.
Analistul Steve Witkoff sugerează că Israelul s-ar putea pregăti să acționeze singur pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene dacă presiunea americană va fi amânată sau dacă liderii iranieni vor percepe semne de slăbiciune. Liderul israelian, Benjamin Netanyahu, are posibilitatea de a decide dacă va decola un raid de comando pentru a distruge instalațiile, dar această mutare ridică riscuri uriașe și incertitudini.
Potrivit experților,, Trump are șansa să-și reafirme controlul asupra calendarului deciziilor militare și să dea un semnal clar dacă va remedia situația în următoarele zile. În discursul său, el a spus că “va lua decizia dacă va ataca sau nu în următoarele două săptămâni”, dar abilitățile sale de negociere în chestiuni nucleare s-au dovedit a fi limitate, mai notează digi24.ro.
Istoricul deciziei fostului președinte Barack Obama de a evita intervenții militare imediate, în cazul redeschiderii crizei din Siria în 2013, rămâne un exemplu important. În cazul Iranului, situația este complicată pentru Trump, care a promis că Iranul nu va avea niciodată arma nucleară. În plus, răbdarea și credibilitatea sa internațională sunt testate din cauza multiplelor retrageri și schimbări de poziție.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și echipa sa, au indicat că Israelul ar putea acționa singur dacă nu se va ajunge la un compromis. Un raid de comando asupra instalației Fordo este o posibilitate, deși riscantă, și nu este clar dacă Israelul are deja capacitatea necesară pentru o astfel de misiune.
Potrivit potrivit informațiilor,,, decizia de a amâna acțiunea este și o oportunitate pentru Trump să întrunească sprijin interior sau să reevalueze strategia. În același timp, opoziția față de o intervenție militară în liderii din tabăra anti-război, precum fostul consilier Steve Bannon, rămâne puternică.
Este de asemenea de menționat că tot mai mulți specialiști atrag atenția asupra riscurilor unui conflict armat în Orientul Mijlociu, care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. Potrivit unor experți,,,, deciziile ulterioare ale Iranului precum și percepția liderilor iranieni asupra intențiilor SUA vor juca un rol crucial în evoluția situației.
Analiza completează imaginea unei administrații sub presiune maximă, într-un moment în care echilibrul între dialog și forță devine extrem de delicat, concluzionează digi24.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
