Noua modificare fiscală, prin care TVA-ul crește de la 9% la 19% de la 1 august, stârnește îngrijorare în rândul antreprenorilor. Cei din industria ospitalității prevăd un dezechilibru semnificativ în lanțul economic și social. Ei estimează o scădere a vânzărilor cu 15% și creșterea notelor de plată cu aproximativ 10%. În contextul deficitului bugetar uriaș, noul guvern al României va lua mai multe măsuri drastice. Printre acestea se numără și majorarea TVA-ului pentru industria HoReCa. În aceste condiții, previziunile proprietarilor de hoteluri și restaurante sunt sumbre, viitorul afacerilor din acest sector fiind în mare pericol. Prin intermediul unui comunicat de presă, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) a tras un semnal de alarmă în privința pericolului la care va fi expusă industria HoReCa. Printre măsurile ce vor fi luate pentru reducerea deficitului bugetar se numără și majorarea TVA-ului pentru industria HoReCa, de la 9%, cât este în prezent, la 19%. Această decizie a noului guvern va avea însă un impact major asupra afacerilor din acest sector, astfel că viitorul pare tot mai cert. •„ Se estimează o diminuare a vânzărilor cu aproximativ 15%, ceea ce va avea un efect negativ proporțional asupra TVA-ului colectat. • Aproximativ 4.000 de unități, reprezentând 10% din total, riscă să își închidă activitatea. • Peste 40.000 de angajați, adică mai bine de 20% din forța de muncă a sectorului, ar putea fi disponibilizați, cu impact negativ atât social, cât și asupra încasărilor din taxele pe muncă. • Se preconizează o scădere a investițiilor în unități noi și în modernizarea celor existente. • Măsurile pot încuraja evaziunea fiscală, prin apariția unei „bonificații” informale de 20% din valoarea notei de plată, acordată celor care aleg să nu emita bon fiscal. • Scăderea vânzărilor, alături de imposibilitatea de a transfera integral creșterile fiscale către prețul final, va duce la diminuarea profitabilității sectorului, cu un impact direct în reducerea impozitului pe profit plătit la bugetul de stat”, se arată în comunicatul HORA. Peste 40.000 de angajați vor fi disponibilizaţi până la final de 2025, vor fi mai puține ieșiri la restaurant și note de plată mai mari cu 10%. Este avertismentul patronatelor din turismul românesc ca urmare a majorării TVA-ului de la 9% la 19% începând cu 1 august. Măsuri similare au fost luate în trecut și în alte țări europene și s-au concretizat în efectele enumerate anterior, spun specialiștii din domeniu. În analiză, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România avertizează că aproximativ 4.000 de unități se vor închide și peste 40.000 de angajați ar putea fi concediați. Presiunea fiscală ar putea împinge spre practici informale, cum ar fi neînregistrarea tranzacțiilor și reducerile acordate clienților care acceptă să nu primească bon fiscal. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România a analizat impactul unor măsuri similare în alte state. În Grecia, în 2011, majorarea TVA-ului de la 13% la 23% a dus la creșteri de prețuri, scăderea vânzărilor, o evaziune fiscală mai mare cu 38% și mutarea afacerilor mici spre sistemul plăților cash. În Spania, o creștere de doar 2% a TVA-ului, în 2012, a dus la pierderea a 55.000 de locuri de muncă și a crescut munca la negru cu 12%. Alte sectore afectate de creșterea cotei TVA ar fi sectorul imobiliar, cel agricol, domeniul cultural, inclusiv editurile și muzeele. O decizie referitoare la creșterea TVA de la 19% la 21% ar putea fi luată în octombrie. Daniel Mischie, membru în consiliul director HORA: „Mă uit la practica europeană și avem marea majoritate a țărilor europene cu un TVA diferențiat pentru Horeca față de cota generală. Mă uit la experianța Germaniei, care a majorat TVA-ul pentru Horeca și a închis foarte multe unități, iar de la 1 ianuarie 2026 revine la o cotă redusă de TVA. Mă uit la ce se întâmplă în Bulgaria. Au majorat TVA-ul și astăzi au probleme foarte mari pe linia Horeca. Deci, industria Horeca este una fragmentată, cu foarte mulți jucători, în România – aproape 40.000 de jucători – unde sunt 200.000 de angajați și o cotă diferențiată de TVA, o cotă redusă de TVA, este necesară din acest punct de vedere. Potențiala modificare a TVA-ului va lăsa după urme în tot ceea ce înseamnă sectorul economic. În primul rând, investițiile în unități noi sau în renovări, practic, nu vor mai putea fi susținute. Să nu uităm că vânzările, în momentul în care vor crește taxele, nota de plată va crește exact cu dimensiunea noului TVA, atunci și vânzările vor scădea, ceea ce înseamnă că TVA-ul colectat nu va fi la cotele la care cei care fac calcule și le imaginează. O parte dintre unități, în special cele deținute de antreprenorii mici, în orașe, acolo unde totul este fiscalizat, estimăm că aproximativ 4.000 de unități vor închide.”, a precizat acesta, la Euronews. Partidele pro-europene care vor guverna România – PSD, PNL, USR și UDMR – au semnat, luni, acordul coaliției de guvernare. De guvernarea propriu-zisă se va ocupa cabinetul Bolojan, conform unui program ce ar fi construit ”pe trei piloni fundamentali”: În document se arată că ordinea în finanțele publice va începe cu reducerea deficitului ”prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice”. ”Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: ‘Toată lumea plătește’. În paralel, întărim capacitatea statului de a colecta venituri. ANAF, Antifrauda și Vama vor fi scoase din orice algoritm politic și reorganizate profund. Vor funcționa pe bază de indicatori clari, digitalizare completă și controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date. Combaterea evaziunii fiscale devine o prioritate națională. Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislația privind insolvența și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală – de la importurile de produse agroalimentare și petrol, la cele privind importurile în relația cu Asia prin Vămi și Portul Constanța. În același timp, renunțăm la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate. Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată. Facilitățile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor și mai ales dacă reduc dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR. Pentru partea de cheltuieli, vom evalua și prioritiza investițiile. Programele de sprijin se vor reevaluate pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanței comerciale, cu excepția celor care contribuie la creșterea exporturilor, reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate în economie. În sfârșit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare și pensii. Vom plafona pensiile necontributive și vom valorifica mai eficient resursele naturale ale țării, prin stabilirea corectă a redevențelor și întărirea capacității de control a ANRM”, se precizează în documentul privind programul de guvernare. Concret, pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale, guvernul Bolojan ar urma să aibă în vedere nu mai puțin de 16 măsuri: 1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc; 2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale; 3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale; 4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă; 5. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi); 6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii; 7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale; 8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă; 9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.); 10.Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc); 11.Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; 12.Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental; 13.Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora; 14.Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian; 15.Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; 16.Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc) Pentru consolidare fiscală, cabinetul Bolojan va urmări două direcții principale: Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale; Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă; Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.); Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc); Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian; Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente); Creștere accize cu 10%; Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei; Creștere impozit pe dividende și profit la 16% Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară) Creștere valorii pentru taxa de rovignetă Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat; Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc); Listarea la bursă a mai multor companii de stat, notează profit.ro Același document prevede reforma administrației publice centrale, prin următoarele măsuri: